Arcul de Triumf – un simbol în atenţia Primăriei Municipiului Bucureşti

0

Arcul de Triumf, monument istoric de arhitectură şi obiectiv de patrimoniu cultural, este un edificiu reprezentativ al Bucureştiului, ce comemorează victoria armatelor romane în Primul Război Mondial, un monument care marchează apariţia României Mari şi încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria. Este situat în partea de nord a Bucureştiului, la intersecţia Şoselei Kiseleff cu bulevardele Constantin Prezan, Alexandru Averescu şi Alexandru Constantinescu. Arcul de Triumf leagă simbolic Bucureştiul atât de vechea Romă (civilizaţie care a impus arcul ca simbol al victoriei), cât şi de Franţa (întrucât Arcul din Paris comandat de Napoleon a fost un model pentru cel din Bucureşti). Puţini sunt, însă, cei care ştiu că Arcul de Triumf nu a fost primul monument de acest gen ridicat în capitala României, el fiind precedat de câteva construcţii provizorii care au marcat momente importante din istoria ţării: victoria României în Războiul de Independenţă (1878), celebrarea celor 40 ani de domnie ai regelui Carol I (1906) şi revenirea familiei regale române din exilul de la Iaşi (1918).

Un prim episod din viaţa Arcului de Triumf, „scris” în basoreliefuri vremelnice de ipsos

În 1921-1922, în contextul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca suverani ai României Mari, organizatorii evenimentului au apelat la serviciile arhitectului Petre Antonescu pentru ridicarea unui impunător Arc de Triumf în zona nordică a capitalei, pe şoseaua Kiseleff. Aşa începe povestea unui simbol al capitalei României.

Din cauza timpului scurt, însă, în care lucrarea a trebuit finalizată, doar scheletul construcţiei a fost turnat în beton armat, basoreliefurile exterioare fiind realizate din ipsos.

În consecinţă, intemperiile au dus la degradarea progresivă a aspectului exterior al Arcului de Triumf, proces început o dată cu încheierea serbărilor încoronării (octombrie 1922). Astfel, unul din monumentele care se dorea o bijuterie arhitectonică a Bucureştiului a ajuns să fie o pată în „Micul Paris”.

De-abia în 1932, în urma unui articol al lui Mihai Mora intitulat „O datorie imperioasă”, situaţia Arcului de Triumf revine în atenţia opiniei publice, hotărându-se nu demolarea monumentului construit în 1922, aşa cum ceruseră unele personalităţi de-a lungul anilor, ci înlocuirea basoreliefurilor din ipsos cu unele definitive, din piatră sau marmură de Ruşchiţa.

Inaugurat în 1936, cu medalioane de bronz şi o lungă listă de invitaţi

De data aceasta autorul, acelaşi Petre Antonescu, a dat edificiului o notă mult mai sobră în ceea ce priveşte finisajul exterior. Între 1935-1936 linia generală a acestui monument s-a stabilizat sub forma structurii actuale definitive: în zidărie masivă de piatră, pe un schelet de beton armat de proporţii şi moderatură clasică.

Elemente de noutate sunt cele două medalioane în bronz de pe faţada sudică, medalioane ce înfăţişează chipurile regelui Ferdinand şi al reginei Maria (în perioada comunismului, aceste medalioane au fost înlocuite cu nişte flori de bronz). Deasupra fiecarui medalion se află câte o Victorie în relief, opere ale sculptorilor Constantin Baraschi şi Mac Constantinescu.

Pe faţada nordică sunt sculptate în relief “Bărbăţia” (care înfăţişează un războinic cu sabie – lucrarea lui Ion Jalea) şi “Credinţa” (care este reprezentată printr-un tânăr cu o cruce – realizarea lui Constantin Baraschi),  precum şi alte două Victorii, create de Cornel Medrea şi Dimitrie Onofrei.

Pe pietrele de boltă ale Arcului de Triumf sunt înscrise bătăliile decisive din Primului Razboi Mondial pe teritoriile româneşti, iar pe faţadele laterale sunt inscripţionate proclamaţiile regelui Ferdinand prilejuite de intrarea României în război şi de încoronarea de la Alba Iulia.

În 1 decembrie 1936, când se împlineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România, a avut loc ceremonia inaugurării, marcată fiind de participarea regelui Carol al II-lea, a mamei sale – regina Maria, a prinţului moştenitor Mihai, a membrilor guvernului României şi a numeroşi invitaţi atât din ţară, cât şi din străinătate.

Patru expoziţii permanente la Arcul de Triumf

După refacerea sa în 1936, Arcul de Triumf a fost gândit astfel încat să îndeplinească şi o funcţiune publică. Arcul de Triumf găzduieşte un muzeu care poate fi vizitat doar cu anumite ocazii speciale. Patru expoziţii permanente sunt găzduite aici: „Marele Război al Reîntregirii Neamului“, „Heraldica Marilor Familii Boiereşti“, „Arcul de Triumf în Imagini“ şi „Marea Unire de la 1918“.

“Consolidare, restaurare şi conservare Arcul de Triumf”, proiect pe rol

În scopul valorificării superioare a monumentului şi pentru asigurarea menţinerii permanente a acestuia în circuitul public şi turistic bucureştean, este necesară luarea unor măsuri de prevenire a degradării acestuia prin lucrări de consolidare şi restaurare, precum şi alocarea unor resurse financiare pentru conservarea şi protejarea sa (este nominalizat în Lista Monumentelor Istorice – Municipiul Bucureşti 2004 la poziţia 283, cod B-II-m-A-18001).

În acest sens, Primăria Municipiului Bucureşti va implementa proiectul “Consolidare, restaurare şi conservare Arcul de Triumf” prin intermediul unei finanţări nerambursabile acordate prin Regio – Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 – “Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, domeniul major de intervenţie 5.1 “Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”. Proiectul are termen de finalizare luna martie 2015 şi o valoare totală de 30.461.626,92 lei, din care finanţarea nerambursabilă este de 22.982.021,87 lei.

În concordanţă cu obiectivele Strategiei Regionale a Planului Naţional de Dezvoltare, proiectul „Consolidare, restaurare şi conservare Arcul de Triumf” are ca obiectiv general valorificarea potenţialului turistic şi cultural al acestui monument astfel încât proiectul să contribuie la dezvoltarea turismului şi culturii în cadrul regiunii Bucureşti-Ilfov. Un impact semnificativ are acest proiect, întrucât dezvoltarea turismului în zonă depinde în cea mai mare măsură de atracţiile legate de moştenirea istorică şi culturală a Bucureştiului.

Arcul de Triumf va putea fi privit ca un exemplu de destinaţie culturală dinamică pentru publicul larg, un monument turistic situat la intersecţia a trei principii clare de funcţionare: accesibilitate, diversitate, integrare.

 

Share.

About Author

Leave A Reply