Braşovul, de la FLacăra olimpică la mitul lui Dracula

0

Braşovul a devenit una dintre cele mai vizitate regiuni turis ce ale României, cu paleta sa largă de

produse turis ce de calitate, de la turismul sporturilor de iarnă la cel cultural, de la turismul rural la ecoturism şi de la turismul de aventură la cel medical. Deşi este situat în sud-estul Transilvaniei, putem considera Braşovul ca fiind centrul virtual al ţării noastre. Ceea ce face însă Braşovul unic în peisajul românesc este adjec vul adăugat în acest an în palmares, şi anume acela de oraş olimpic: în februarie 2013 flacăra olimpică s-a aprins în oraşul de la poalele Tâmpei, pentru prima dată pe te- ritoriul ţării noastre, o dată cu deschiderea Fes valului Olimpic de Iarnă al Tineretului European.

O plimbare pe cea mai îngustă stradă

din Europa Central-Răsăriteană

Oraşul (atestat documentar din 1235) şi-a păstrat

farmecul de burg medieval de factură germană. O parte importantă din dispozitivul medieval de apărare al oraşului, de altfel, constituit din ziduri, turnuri, basti- oane ale breslelor şi porţi de acces în cetate, care au su- pravieţuit trecerii timpului şi modernizării oraşului, au fost recent renovate şi puse în valoare. Biserica Neagră (1383) este cea mai mare biserică gotică din sud-estul Europei şi deţine o valoroasă colecţie de covoare orientale. Când vizitaţi oraşul nu ocoliţi strada Sforii, si- tuată în apropiere de Poarta Schei, care este cea mai în- gustă stradă (80m lungime şi între 1,11-1,35 m lăţime) din Europa Central-Răsăriteană. Piaţa centrală a oraşului este dominată de clădirea Sfatului (1420).

Poiana Braşov şi Predeal, des naţii ideale pentru schi şi snowboard

Amatorii de sporturi de iarnă pot opta pentru cele două renumite staţiuni de schi de pe Valea Pra- hovei, Poiana Braşov şi Predeal. Ambele oferă pârtii

de schi modernizate şi transport pe cablu performant, dar şi unităţi de cazare diversificate şi moderne. Este îmbucurător că au apărut multe hoteluri şi pensiuni noi, dar şi că unele unităţi „istorice” îndrăgite de turişti au fost complet renovate. Oferta pentru petrecerea timpului liber şi after-sky s-a îmbunătăţit vizibil în ultimii ani.

Prejmer, biserica roman că de pe lista UNESCO

Menţionată documentar încă din 1240, localitatea braşoveană Prejmer este dominată de edificiul bisericii fortificate construită între 1241-1250 şi in- trată pe lista monumentelor culturale mondiale (UNESCO). Este una dintre cele mai bine conservate şi renovate biserici fortificate din România. Obiecti- vul emană o pronunţată aură romantică, dar este şi un reper pentru înţelegerea istoriei zbuciumate a acestor locuri.

Castelul Bran, „locuinţa” mitului Dracula

Ridicat în 1377 de cavalerii teutoni ca cetate de graniţă, a trecut pe la mai mulţi domnitori până în 1651, când a revenit în posesia braşovenilor, care l-au trans- format în castel. Notorietatea sa creşte o dată cu trecerea sa în proprietatea Reginei Maria. Arhitectul regal Karl Liman transformă castelul într-o reşedinţă boemă, care avea să devină unul dintre locurile preferate de refacere a reginei. Astăzi castelul Bran a devenit cel mai vizi- tat obiectiv turistic românesc datorită asocierii cu mitul Dracula, deşi nu există nicio legătură istorică dove- dită. Este o dovadă vie a faptului că legendele pot fi uneori mai pătrunzătoare decât realitatea.

Râşnov, cetatea din deal şi capitala trambulinelor

Destinul turistic al oraşului s-a conturat în ultimii ani, prin decizia autorităţilor locale de a prelua spre va- lorificare directă cetatea ţărănească de pe deal (1335), dar şi prin hotărârea de a implementa câteva proiecte turis- tice finanţate din fonduri europene. Au contribuit şi fes- tivalurile de anvergură organizate aici. Un rol deosebit în a transforma Râşnovul într-o destinaţie seducătoare îl vor avea, cu certitudine, şi cele patru trambuline pentru sărituri cu schiurile inaugurate anul trecut.

Mănăs rea Sâmbăta de Sus, un popas obligatoriu

Mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta de Sus (1657) este unul dintre cele mai fermecătoare lăcaşuri de cult din România. Strâns legată de existenţa şi lupta pen- tru izbăvire a românilor din Transilvania, mănăstirea – atât ca edificiu, cât şi ca lăcaş de cult – a avut o istorie agitată. Ridicată de familia marelui domnitor iluminist Constantin Brâncoveanu între 1696-1707 în locul celei din lemn şi dărâmată cu tunurile de generalul Preiss în 1785, a fost restaurată începând cu 1926. Cea mai clară mărturie a importanţei spirituale a acestui lăcaş este fur- nizată de cel care a slujit aici cu pioşenie şi credinţă, având să devină cel mai mare duhovnic român al seco- lului XX, părintele ieromonah, teologul şi artistul plas- tic Arsenie Boca, fost stareţ al mănăstirii între 1940-1942.

Doar câteva dintre atracţiile Braşovului. Mai multe informaţii despre România, recomandări şi sfaturi pen- tru vacanţă, puteţi solicita birourilor de informaţii turis- tice ale României din: Viena, Roma, Berlin, Varşovia, Paris, Londra, New York, Madrid şi Moscova.

Simion Giurca Viena, 14 octombrie 2013


Share.

About Author

Leave A Reply