Interviu cu domnul ministru EDUARD HELLVIG

0

1Stimate domnule ministru aţi preluat într-un moment dificil activitatea unui super-minister. Care au fost priorităţile Dvs. în această scurtă dar, prin menirea ministerului, importantă perioadă?

În cuvinte simple şi puţine, a trebuit să fac ordine şi să impun un management cum se cuvine într-un minister care a dispus de bani. Si când spun că a dispus, mă refer la toate formele cuvântului: adică a şi primit mulţi bani de la buget, dar i-a şi cheltuit după dispoziţia, sau interesele celor care au condus instituţia. A trebuit să prioritizez şi să fac ordine într-o dezordine care, ajung să cred că a fost voită. A fost un haos care să permită plasarea banului public acolo unde a dorit guvernarea de la vremea respectivă. A fost un haos care ne-a adus în situaţia în care suntem azi, de presuspendare a unor fonduri europene. Ei bine, în tot acest timp, de la preluarea mandatului, noua echipă de la conducerea MDRT a trebuit să plătească facturile – la propriu şi la figurat ale guvernării trecute, să caute surse de finanţare pentru investiţii sau contracte asumate în trecut, dar pentru care nu s-a prins în buget şi finanţarea şi a trebuit să facem curăţenie efectiv în programe şi în legislaţie. Am oprit hemoragia de bani de la bugetul statului numită PNDI, înlocuind acest program cu unul ce are în vedere construcţia de drumuri şi introducerea apei şi a canalizării în toate localităţile ţării, dar într-un mod care să nu mai lase loc de alocări preferenţiale, într-un mod în care să nu restrângem posibilitatea firmelor de a participa la licitaţii (aşa cum s-a întâmplat cu PNDI), într-un mod care să responsabilizeze şi autorităţile locale în ceea ce priveşte investiţiile pe care doresc a le realiza. Intenţia noastră fermă şi toate demersurile noastre sunt de a curăţa programele, dar şi brandul de turism, de toxicităţi şi de a face nişte programe axate strict pe interesele de dezvoltare a României secolului 21, nu pe interesele unei firme sau pe interesele politice ale unui preşedinte de CJ sau primar. Astfel, am căutat să aducem laolaltă programe care fie se suprapuneau, fie erau complementare. Aşa se face că, din mai multe programe complementare, care aveau acelaşi obiectiv, am făcut unul singur: Programul Naţional privind Dezvoltarea Infrastructurii Rurale şi Urbane. Acest program cuprinde toate tipurile de acţiuni pe care ministerul deja le desfăşoară pentru dezvoltarea infrastructurii din România şi câteva în plus, grupate toate sub aceeaşi umbrelă şi guvernate de un set unitar de reguli, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Fostul PNDI era un program relaxant şi relaxat pentru beneficiari, adică pentru autorităţile locale, pentru că nu presupunea nici un efort financiar din partea lor. Aşa se face că mulţi primari s-au retras de la programe de acelaşi tip de pe fonduri europene pentru a se muta pe PNDI. În plus, licitaţiile au fost făcute de aşa natură încât a fost restricţionat – legal, din păcate – accesul multor firme. Adică s-au grupat, într-un singur lot scos la licitaţie, aşa de multe judeţe cu aşa de multe obiective, ajungându-se la o valoare a investiţiei imposibilă pentru cele mai multe firme. Programele derulate până acum aveau fiecare anumite particularităţi, de aceea unele funcţionau mai bine, iar altele mai puţin bine. Punerea în aplicare a noului program naţional de dezvoltare a infrastructurii rurale şi urbane va contribui la scăderea disparităţilor de dezvoltare între sat şi oraş – va permite accesul la şanse egale şi totodată va creşte calitatea vieţii cetăţenilor. Programul se va derula în comune, sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor, în zone periurbane ale acestora din urmă, precum şi în toate oraşele din România care au o populaţie de până la 50.000 de locuitori înregistrată la ultimul recensământ. Am prioritizat investiţii, chiar dacă acest lucru a presupus tăieri de fonduri şi a atras nemulţumirea unor beneficiari. Dar nu puteam permite să continuăm să băgăm bani în telegondole care nu duceau nicăieri, blocuri la ţară, săli de sport în localităţi neracordate la apă şi canalizare sau acolo unde numărul locuitorilor şi vârsta acestora nu justifica o astfel de investiţie. Nemulţumirea unora a însemnat, pe de altă parte, beneficii pentru alţii, pentru că banii au fost redirecţionaţi către investiţii cu adevărat necesare. Am direcţionat bani cu prioritate către investiţii în canalizare şi apă. Am rezolvat şi situaţii relativ jenante lăsate în suspans de cei care au condus instituţia înaintea mea, cum ar fi cazul touroperatorilor germani care nu au fost plătiţi pentru serviciile de anul trecut şi, ca urmare, în vară voiau să renunţe la colaborarea cu România. Am elaborat, am modificat şi avem în curs de elaborare o serie de acte normative de mare impact pentru populaţie; un exemplu ar fi Ordonanţa care prevede creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cunoscută mai pe scurt drept reabilitarea termică a blocurilor, act normativ care cuprinde acum posibilitatea reabilitării locuinţelor şi din fonduri europene şi care mai prevede şi posibilitatea reabilitării caselor în acest program de creştere a eficienţei energetice. Am introdus standarde de cost pentru aceste lucrări, condiţii şi sancţiuni pentru cei care nu respectă normele stabilite prin ordonanţă. Tot la capitolul reabilitări am elaborat ordonanţa care prevede posibilitatea reabilitării pe bani europeni a unor instituţii de utilitate publică, precum şcoli, spitale, creşe, grădiniţe, cantine. Pentru că nevoia atragerii de fonduri europene este din ce în ce mai stringentă am înfiinţat, la nivelul ministerului, Consiliul de Supraveghere a Gradului de Absorbţie a Fondurilor Europene. Aşa cum am anunţat la preluarea mandatului, predictibilitatea şi transparenţa sunt priorităţile mele ca ministru. Ca urmare, pentru o mai bună supraveghere a fondurilor publice am instituit în minister o Comisie de Monitorizare a Achiziţiilor Publice, care va verifica o dată în plus transparenţa procedurilor şi va aviza caietul de sarcini, pentru ca cerinţele să respecte principiul tratamentului egal şi nediscriminatoriu. În domeniul turismului, am intensificat colaborarea cu mediul economic din acest sector, avem o serie de decizii pe care ministerul le ia numai după consultarea membrilor Consiliului Consultativ al Turismului. Inclusiv pe promovarea brandului de ţară ne consultăm cu industria turistică, pentru că eu consider că măsurile ce ţin de acest sector trebuie luate în bună înţelegere cu cei care activează în branşă. Nu poţi face legi dintr-un birou, fără să ştii dacă ele sunt de folos beneficiarilor lor. Dealtfel, am şi schimbat viziunea promovării brandului de turism al României, în sensul că încercăm să alocăm cât mai eficient banii europeni de promovare a ţării noastre. Aşa se face că am propus trecerea de la promovarea brandului axată pe eveniment la promovarea bazată pe serviciile turistice prestate de industria de profil. De exemplu, vom promova, sub umbrela brandului de turism al României, campaniile de oferte speciale propuse de operatorii din turism. Prima astfel de campanie care ar putea beneficia de noul mod de promovare a brandului este „Vacanţă în ţara mea”. În plus, ne gândim la posibilitatea modificării legislaţiei astfel încât să putem promova brandul turistic al României şi prin intermediul taberelor şcolare, al sportivilor olimpici, prin intermediul elevilor şi studenţilor participanţi la olimpiadele şcolare naţionale şi internaţionale. Lucrăm acum, suntem pe ultima sută de metri, ca să finalizăm Legea Turismului. Punem accent, aşa cum am anunţat încă de la preluarea mandatului meu, pe turismul eco, pe cel balneo, pe turismul de sănătate, în general pe turismul de nişă, pentru că trebuie să fim conştienţi că ne mişcăm într-o lume care nu a stat pe loc, într-o piaţă concurenţială şi atunci noi trebuie să ieşim în faţă cu ceea ce ne particularizează. Dacă ne este dificil momentan să egalăm şi să întrecem alte ţări care oferă turiştilor servicii şi condiţii grozave de mers la mare şi la munte, atunci trebuie să ne orientăm spre ceea ce ne deosebeşte de aceste ţări: avem deltă, iar alţii nu au, aşadar să o promovăm, desigur, într-un mod civilizat, care să nu distrugă ecosistemul şi tot ceea ce face frumuseţea acestui loc; avem ape termale, să investim în infrastructura staţiunilor unde se găsesc acestea şi să atragem turişti străini la noi. Dumnezeu ne-a dat, acum trebuie să ne băgăm singuri în traistă, ca să parafrazez o vorbă veche românească. Pentru mediul de afaceri – am trecut prin guvern Ordonanţa pentru dezvoltarea infrastructurii de utilităţi publice destinată mediului de afaceri şi sprijinirea dezvoltării de structuri de afaceri cu impact asupra dezvoltării regionale. Noutatea acestui program este că va funcţiona după principiile programelor europene: pentru că urmărim rezultate concrete, am introdus noţiunile de beneficiari eligibili şi cheltuieli eligibile, am stabilit un mecanism instituţional cu etape de implementare, cu reguli clare de depunere şi selecţie a proiectelor şi cu indicatori clari de eficienţă, care vor fi detaliaţi în viitoarele norme metodologice de aplicare. Structurile vizate sunt centrele de afaceri existente dar şi cele care urmează a se înfiinţa. Am dublat gradul de absorbţie a fondurilor europene gestionate de MDRT prin Programul Operaţional Regional; astfel, dacă la fârşitul anului 2011 aveam 11% grad de absorbţie, acum avem 21,7%. ªtiu că ne-am fi dorit cu toţii mai mult, dar gândiţi-vă că acest lucru s-a întâmplat într-un an, adică am dublat în acest an gradul de absorbţie din ultimii câţiva ani. Stiu că cei care au încurcat borcanele când au fost la guvernare ne acuză acum de ineficienţă, dar realitatea îi contrazice, iar realitatea este cea mai bună carte de vizită a noastră. Din luna mai şi până acum am semnat 499 de contracte de finanţare în valoare de 2,6 miliarde de lei, pentru investiţii care să conducă la dezvoltare şi creare de locuri de muncă. Ca exemple putem vorbi de investiţii în centre de afaceri, situri industriale, reabilitare de infrastructură în oraşe mari (Bucureşti, Craiova). Nu aş lăsa pe ultimul loc, la capitolul fonduri europene, consultările începute de câteva luni, deja, pentru planificarea viitorului buget multianual european alocat României. Procesul de pregătire a programării 2014-2020 este coordonat de MAEur, dar fiecare minister are un aport important. Pentru că noi gestionăm mai multe domenii, nu unul singur, se lucrează pe mai multe grupe de lucru – de la dezvoltare regională, la dezvoltare teritorială, urbanism şi turism.

2 Suntem aproape de finalul acestui an. Ne puteţi da câteva cifre referitoare la evoluţia turismului românesc în anul 2012?

În ciuda unui an destul de neprielnic din punct de vedere financiar, ne bucurăm să putem spune că în primele 9 luni din anul 2012 România a avut peste 6 milioane de turişti. În perioada ianuarie-septembrie 2012, statisticile ne arată că peste 6 milioane de turişti şi-au petrecut vacanţa în ţara noastră, în creştere cu 10,4% faţă de perioada similară a anului trecut. Sosirile turiştilor români în structurile de cazare au reprezentat aproape 78,5% din numărul total de sosiri din această perioadă, în timp ce turiştii străini au reprezentat 21,5%. Pentru a menţine trendul, ministerul face demersuri pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti străini de pe pieţe identificate a avea un potenţial mare. Iată de ce, în prezent avem ca ţintă ţări ca Marea Britanie, Germania, SUA, chiar China

– stat neafectat de criza cu care se confruntă Europa şi Statele Unite acum. Mai mult, dorim redeschiderea biroului de promovare turistică din China, închis anii trecuţi din motive care îmi scapă.

3 Auditul efectuat de U.E. a evidenţiat existenţa unor abateri grave în domeniul accesării şi utilizării fondurilor europene în perioada de dinaintea mandatului Dvs., vorbindu-se despre suspendarea fondurilor. Ne puteţi preciza care este situaţia exactă, la zi, şi care pot fi consecinţele pentru România?

În prezent, din cauza abaterilor la care faceţi referire sunt presuspendate fondurile europene pentru 5 din cele 6 axe ale Programului Operaţional Regional. Presuspendarea înseamnă că, pentru o perioadă de maxim două luni (dacă nu cumva clarificăm mai rapid situaţia) Comisia Europeană nu va efectua plăţi în contul cererilor de rambursare verificate de autoritatea de management din cadrul MDRT. Vor fi blocate, aşadar, decontări de cheltuieli în relaţia cu Comisia în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro. Decizia nu va afecta, însă, pentru moment, beneficiarii. Vreau să subliniez, pentru corecta informare a celor care ne urmăresc, faptul că decizia Comisiei Europene vine ca urmare a unui audit care a vizat perioada ianuarie – decembrie 2011. Rezultatul auditului a evidenţiat faptul că achiziţiile nu s-au făcut cu respectarea legislaţiei în vigoare. E păcat că cei care au încurcat treburile nu au ştiut, sau nu au vrut, să ia şi măsurile care să ducă la evitarea situaţiei în care ne aflăm azi. Noi din clipa în care am ajuns la minister am avut în vedere găsirea de soluţii în acest sens. Le-am găsit, le-am formulat şi le-am pus în practică. Dacă veţi lua scrisoarea Comisiei Europene şi veţi urmări şi măsurile pe care noi le-am implementat deja, veţi observa că multe dintre măsurile pe care ni le propune Comisia sunt deja aplicate de echipa de conducere a MDRT pe care o coordonez. Mă refer, de exemplu, la faptul că am înfiinţat la nivelul ministerului Serviciul de Verificare Achiziţii Publice şi Conflict de Interese POR, separat de Serviciul Autorizare; în privinţa verificării achiziţiilor publice derulate de beneficiari chiar înainte de verificarea cererilor de rambursare am înfiinţat, la nivelul Organisemlor Intermediare, unităţi de verificare a achiziţiilor publice derulate de beneficiari, care funcţionează cu câte 4 angajaţi în cele 8 regiuni. Totodată, avem în curs de implementare o altă cerinţă europeană care se referă la evaluarea performanţei Organismelor Intermediare, pentru o perioadă de trei luni, începând cu 1 august 2012. În prezent sunt evaluate activităţile desfăşurate de OI-uri, în funcţie de performanţa acestora în verificarea achiziţiilor publice, urmând ca, în funcţie de rezultatele evaluărilor, să se aplice sancţiuni organismelor, până la retragerea dreptului de verificare a achiziţiilor publice. Nu în ultimul rând, MDRT a demarat elaborarea unei noi liste pentru verificarea conflictului de interese concomitent cu elaborarea unei noi proceduri de control a conflictului de interese ce urmează a fi pusă în aplicare prin intermediul Organismelor Intermediare. Sunt măsuri care ne îndreptăţesc să credem că vor conduce la ridicarea sancţiunii pe care ne-a aplicat-o CE. Singurul meu regret este că, deşi aceste măsuri se puteau lua din timp, cei care au condus ministerul în aceşti ultimi ani au fost preocupaţi de aruncarea banilor pe investiţii a căror oportunitate era îndoielnică, în loc să fie preocupaţi de consolidarea sistemului de management şi control al programului. Ca să răspund până la capăt întrebării dvs, consecinţele cele mai sumbre ar fi ca CE să ne suspende total plăţile pentru POR. Însă repet, datorită măsurilor pe care le-am luat în timpul acestei veri şi care încep să-şi producă efectele, eu am convingerea că nu se va ajunge la această măsură severă şi că, dimpotrivă, plăţile ar putea fi reluate chiar mai repede de finele celor două luni anunţate de presuspendare. Nu este doar convingerea mea, ci şi a colegilor de la Ministerul Afacerilor Europene.

4 O mare parte dintre romanii din diaspora au rămas cu sufletul şi gândul mereu aproape de tara. Unii au făcut carieră în ţările de adopţie, au adunat bani şi experienţă. Presupunând că ar dori să se întoarcă şi să investească în ţară, ce sfaturi le daţi? Care sunt domeniile în care este nevoie urgentă de investiţii şi investitori?

Stiu, credeţi-mă, ce înseamnă să fii departe de ţară dar cu sufletul mereu acasă. În general consider că toţi românii care au trăit şi au muncit un timp în afara ţării sunt o resursă foarte valoroasă, pentru că viaţa de „afară”, cum se spune, are anumite rigori cu care românii nu sunt obişnuiţi, încă, sau cu care sunt în curs de acomodare. Aşa că ar fi minunat ca tot mai mulţi români de tipul celor descrişi de dumneavoastră să se întoarcă în România pentru a dezvolta o afacere, pentru că experienţa lor ar putea scurta distanţa, ar putea elimina mai rapid diferenţele dintre noi şi alte ţări. Sfaturi nu prea dau, pentru că de regulă a da sfaturi e cel mai uşor lucru din lume. Sugestii, pe baza informaţiilor la care am acces, da, însă. Si mai mult, nu îi aştept pe românii care vor să se întoarcă doar cu sfaturi sau sugestii, ci cu lucruri concrete. De la preluarea mandatului la MDRT am elaborat, împreună cu colegii din minister, Ordonanţa pentru dezvoltarea infrastructurii de utilităţi publice destinată mediului de afaceri şi sprijinirea dezvoltării de structuri de afaceri cu impact asupra dezvoltării regionale. Aceasta are un subprogram destinat autorităţilor publice locale şi unul pentru operatorii economici, subprogram ce se va desfăşura pe baza unei forme de ajutor de stat. Investiţiile vor beneficia de un ajutor regional de 35% din valoarea echipamentelor şi utilajelor achiziţionate, fără a depăşi echivalentul în lei a 350.000 de euro. Investiţii eligibile vor fi şi cele în activităţi de producţie şi servicii, inclusiv activităţile în domeniul specializărilor inteligente. Ministerul nostru nu finanţează sau subvenţionează mediul de afaceri diactualitate rect, acest lucru este atributul altor ministere şi agenţii. MDRT este, însă, o instituţie cuprinsă într-un circuit larg prin care poţi derula un business. De exemplu, la noi te autorizezi ca operator în turism, autorizaţie fără de care nu poţi să funcţionezi legal. Noi încercăm să asigurăm cadrul legislativ şi logistic pentru ca mediul privat să aibă iniţiative şi să investească. Asigurăm legislaţie în domeniul construcţiilor sau turismului, cooperăm cu autorităţile locale pentru a face infrastructură de transport, tehnico-edilitară sau de agrement turistic. Cei interesaţi să investească vin în acest cadru deja creat, pe care-l vom îmbunătăţi – pentru că întotdeauna este loc de mai bine – şi apelând la alte instrumente puse la dispoziţie de stat, pot să-şi dezvolte propria afacere. Dacă mă întrebaţi, cred că infrastructura are acum mare nevoie de investitori şi orice bussines care înseamnă producţie. Este adevărat că este şi cea mai grea afacere, să produci, cea mai riscantă, dar cred că acesta este viitorul.

5 Ce ar trebui făcut începând cu anul 2013 pentru ca România să profite mai mult de patrimoniul turistic de care dispune?

Patrimoniul turistic fără o infrastructură adecvată nu va putea fi pus niciodată în valoare la capacitate maximă. Aşadar, văd ca una dintre priorităţi pentru turism refacerea/ crearea infrastructurii. Infrastructură pentru promovarea turismului cultural şi a celui tradiţional, a celui ecumenic. De aceea una dintre preocupările mele şi ale echipei de conducere de la minister se referă la alocarea de fonduri pentru aşezăminte culturale, pentru reabilitarea de clădiri istorice, pentru reabilitarea unor biserici de patrimoniu. Noi, pentru anul 2013, trebuie să ştim să mai profităm de un lucru: în urma demersurilor pe care le-am făcut de când am preluat ministerul, am obţinut preşedinţia Consiliului Executiv al Organizaţiei Mondiale a Turismului. Pentru un an de acum înainte conducem acest for şi va trebui să o facem în concordanţă cu programele OMT dar şi cu interesul nostru de a ne înscrie ca ţară pe harta turistică a lumii. Cei care activează pe piaţa turistică au, de câteva zile, la îndemână noi reglementări în ceea ce priveşte dezvoltarea segmentului de ecoturism. Tocmai am definitivat în minister, cadrul pentru atestarea voluntară a destinaţiilor de ecoturism. Prin implementarea acestui proiect, destinaţiile care îndeplinesc anumite criterii pot obţine statutul de destinaţie ecoturistică şi, ulterior, pot obţine o vizibilitate sporită pe piaţa internă şi externă, prin includerea în campaniile naţionale de promovare turistică derulate de minister. La doar câteva săptămâni de la publicarea, de către MDRT, a indicatorilor de evaluare pentru potenţialele destinaţii de ecoturism, trei destinaţii au aplicat deja pentru obţinerea acestui statut. Este vorba de zona Băile Tuşnad, de Târnava Mare şi de zona Defileul Crişul Repede – Pădurea Craiului. Adoptarea, la nivel naţional, a unui sistem de identificare a destinaţiilor româneşti de ecoturism, reprezintă o contribuţie extrem de importantă pentru dezvoltarea acestui segment al turismului

6 În final, pentru că se apropie perioada sărbătorilor de iarnă, vă rugăm să ne spuneţi ce doriţi să le uraţi românilor din diaspora pentru anul care urmează?

Un an nou cu bine şi Dumnezeu să-i însoţească şi să le protejeze paşii tuturor românilor din afara graniţelor şi familiilor lor, fie că sunt cu ei sau sunt acasă, în România.

Laura Hant

Share.

About Author

Leave A Reply