Interviu cu Ioan Varadin – preşedintele cultului Penticostal român din Austria

1

1. Reporter: Sunteţi preşedinte al Comunităţii penticostale din Austria, aş dori să aveţi amabilitatea să-mi răspundeţi la câteva întrebări: În mai 1989 penticostalii erau recunoscuţi de autorităţile austriece ca:, Verein zur Unterstützung der Gemeinde Gottes în Österreich. „Iar în 13 octombrie 2001, recunoscuţi de statul austriac ca, Pfingstkirche Gemeinde Gottes”. Care este istoricul recunoaşterii ca Biserică penticostală în Austria? Varadin: Ce s-a spus este parte de adevăr. La început se întâlneau în grupuri mici în lagărul din Traiskirchen, în pensioane, dar s-au organizat în 1984. S-a încercat să se obţină recunoaşterea, dar era foarte greu pentru că nu erau fraţi români cu cetăţenie austriacă. S-a încercat din nou, în anul 1989 să se obţină o recunoaştere, iar în luna mai 1989 s-a obţinut recunoaşterea că, Verein zur Unterstützung der Gemeinde Gottes în Österreich”. În august 1989 am fost recunoscuţi ca, Verein der Gemeinde Gottes în Österreich „. Această recunoaştere a funcţionat până în 2001. Această primă recunoaştere de „Verein’’ o face Ministerul de interne, ca o recunoaştere simplă. Eram recunoscuţi că ne puteam aduna, dar nu eram recunoscuţi ca şi Biserică „Verein’’ este o simplă asociaţie, dar în Austria fiind mii de asociaţii, aceasta nu-i dă valoare de Biserică. Apoi în 2001 am fost recunoscuţi într-o treaptă religioasă: „Religiöse Bekenntnisgemeinschaft” (Comunitate religioasă). Recunoscuţi ca Biserică, avem mai multe drepturi, dar nu toate drepturile ca şi treapta a treia de recunoaştere – „Cult” (Religiönsgesellschaft). Cultele religioase sunt purtătoare de drept constituţional şi odată cu înregistrarea guvernamentală oficială, pe lângă dobândirea personalităţii juridice primesc, de asemenea, relevanţă legală în legislaţia muncii, dreptul de adunare şi dreptul de învăţământ religios din şcoli. Pentru recunoaştere e nevoie de circa 18.000 membri împreună cu copiii lor, cetăţeni austrieci care prezintă aspecte doctrinare şi organizatorice diferite de a celorlalte Culte religioase recunoscute.

2. Reporter: Dar internaţional, când a început mişcarea penticostală?

Varadi: Creştini înzestraţi cu daruri ale Duhului Sfânt, au fost de-a lungul întregii istorii a Bisericii. Vorbirea în limbi s-a manifestat de multe ori, dar ca „Mişcare Penticostală” datează din vara anului 1886 când, în Statele Unite, un grup de 130 de persoane au avut parte de botezul Duhului Sfânt. Răspândirea ei a continuat şi în România puţin mai târziu. În anul 1922, datorită experienţei cu Duhul Sfânt a familiei predicatorului Baptist Gheorghe Bradin, a luat fiinţă prima biserică penticostală în Păuliş.

3. Reporter: În Austria există şi alţi penticostali români şi austrieci grupaţi în Biserică. Cunoaşteţi câteva Biserici?

Varadin: În aceeaşi treaptă de recunoaştere în care suntem noi actualmente există două Comunităţi: Freie Cristengemeinde, unde sunt câteva grupări româneşti şi o a doua carismatică Elaia Cristengemeinde, unde nu cunosc să fie români.

4. Reporter: Ce diferenţe există între Biserica Pfingstkirche Gemeinde Gottes şi Freie Cristengemeinde?

Varadin: Există câteva diferenţe. În primul rând plecând de la felul de organizare a comitetelor. La noi alegerea comitetului şi a lucrătorilor se face prin vot, şi la ei se face prin numire. În al doilea rând a disciplinei şi apoi în al treilea rând din punct de vedere al practicii, diferenţe destul de mari care ne-au făcut să nu ne asociem cu ei.

5. Reporter: Care este numărul de Biserici, membri penticostali în Austria?

Varadin: Numărul de biserici – 27; numărul de membri cu copii aproximativ 10.000

6. Reporter: Care este viziunea Comunităţii?

Varadin: A comunităţii noastre este o viziune colectivă, în ce mă priveşte pe mine, în cele morale şi spirituale vrem să păstrăm unitatea bisericii la nivel naţional cât şi în bisericile locale. Personal am în vedere în viitor să deschidem departamente de slujire, în primul rând să dezvoltăm un departament pentru misiune, cu oameni care sunt capabili pentru slujire. N-am venit aici în Austria numai pentru a trăi bine, ci suntem aici pentru mântuirea acestui neam, o viziune care am încercat să o propulsez în bisericii. Dacă la începutul primului meu mandat, am făcut apel la fraţi spunându-le: „nu suntem răsplătiţi de Dumnezeu pentru investiţii în România, cât vom fi traşi la răspundere pentru că nu creem condiţii pentru copiii noştri şi desfăşurarea în condiţii bune a serviciilor divine „. Mulţumim Domnului că localuri avem, urmând să continuăm lucrarea.

7. Reporter: Care sunt priorităţile?

Varadin: Priorităţile totuşi ar trebui să fie împlinirea misiunii noastre de evanghelizare.

8. Reporter: Ce experienţă v-a marcat cel mai mult ca preşedinte?

Varadin: Experienţe au fost foarte multe, amintesc doar două: Cazul Kapfenberg – când oamenii nu ne dădeau speranţe în a folosi localul cumpărat. Dumnezeu a intervenit, iar avocatul austriac care se ocupa de caz, la jumătate de an s-a botezat în apă. Cazul Linz – când proprietarii localului ne-au dat în tribunal şi trebuia să părăsească localul închiriat (Hauptmiete), după ce am pierdut procesul la Bezirkgericht, apoi la Landesgericht, Dumnezeu a intervenit în favoarea noastră la Höhegericht (Tribunalul Suprem).

9. Reporter: Un gând pentru revista Diaspora.ro?

Varadin: Revista, să transmită mesaje reale atât istorice cât şi actuale pentru a nu ne uita naţionalitatea.

Reporter: Vă mulţumesc!

Ing. Ghiţa Bujdei

Biserica Penticostală din Viena a găzduit, în data de 6 octombrie a. c, cea de-a 29-a Conferinţă Naţională de Tineret. Tema Conferinţei:, Imaginea de sine… sau chipul lui Hristos în mine”. Conferenţiar pastor Adi Mocan a subliniat faptul că tânărul creştin poate să-şi păstreze un caracter integru într-o lume cu valori morale scăzute numai prin cunoaşterea  identităţii în Hristos. Au participat în jur de 800 de persoane.

Ing. Gaby Bujdei

Eunice Bujdei

Corul de tineri al Bisericii, Elim” – Viena, dirijor Cristian Iova Pastor Adi Mocan şi bordul de conducere a Convenţiei (de la stânga: Marinel Ciocan (Gleisdorf), David Gagea şi Nelu Irimuş (Viena), David Belciug (Graz)

Share.

About Author

1 Comment

  1. rotila robert on

    d-nu presedinte e un las propaganda actuala nui foloseste decit imaginii realitatea e alta banii si puterea si relatiile strinse cu ticalosi gen OPRIS VASILE sau alti .

Leave A Reply