Interviu cu MIRCEA OLARU-ZAINESCU

0

Secretar executiv la Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor din Cluj

1) În primul rând, vă rog să faceţi o prezentare scurtă la ceea ce înseamnă APM.

Oricât de succintă s-ar dori această prezentare, e greu de comprimat în câteva fraze peste 140 de ani de activitate! Da, pentru că Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj este, de fapt, continuatoarea dovedită a unui lung şir de organizaţii patronale şi profesionale care au activat în Transilvania încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După desfiinţarea breslelor de tip feudal, meseriaşii români s-au unit în noi forme asociative. Astfel, în 1871 se fondează, la Cluj, Reuniunea Sodalilor Români, prima organizaţie de tip profesional din această regiune. A urmat apoi un şir de extensii profesionale care au ajuns să constituie, în final, Reuniunea Comercianţilor, Industriaşilor şi Meseriaşilor Români din Cluj, nucleul unor forme federative pentru toate reuniunile din Ardeal şi Banat şi model de organizare pentru restul provinciilor româneşti. Istoria seculară a acestora a fost cuprinsă în monografia editată în 2005 de asociaţia noastră cu ocazia sărbătoririi a 135 de ani de existenţă atestată prin înscrisurile oficiale ale vremii. Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj este, astfel, prima organizaţie patronală reînfiinţată în ianuarie 1990, după evenimentele din decembrie 1989. Reînfiinţarea a fost pusă la cale de un grup de meseriaşi care au făcut parte, înainte de 1948, din organizaţiile care au precedat APM Cluj în perioada interbelică. Revenind la momentul 1990, trebuie să precizez că denumirea iniţială a organizaţiei a fost Asociaţia Profesională Liberă a Micilor Meseriaşi Cluj, reorganizată ulterior, în 1991, ca Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, conform noilor prevederi legislative. Din 1991 APM Cluj a devenit vocea autorizată a primilor întreprinzători privaţi după abolirea socialismului, oamenii de afaceri care au format ulterior o categorie socială distinctă – patronatul. În 1992 asociaţia a avut o contribuţie determinantă la fondarea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), devenind în timp cea mai reprezentativă organizaţie patronală din Transilvania odată cu preluarea preşedinţiei Federaţiei Patronatelor IMM din Regiunea Nord-Vest. Din această postură, considerăm că APM Cluj este reprezentanta legitimă a celor peste 35.000 de societăţi comerciale şi întreprinzători individuali din judeţul Cluj. Ne exercităm aceste prerogative, delegate de patronatul naţional sau asumate prin statut, în organismele de dialog şi parteneriat social în care avem reprezentanţi: Comisia de Dialog Social a judeţului Cluj, care funcţionează sub directa coordonare a Instituţiei Prefectului; Comisia Judeţeană de Incluziune Socială, coordonată de Consiliul Judeţean Cluj; Pactul Regional Nord-Vest pentru Ocupare şi Incluziune Socială; Comisia Judeţeană în domeniul Egalităţii de ªanse între Femei şi Bărbaţi (COJES), care funcţionează în cadrul Direcţiei Generale de Muncă şi Protecţie Socială Cluj; Comisia de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională a Adulţilor, care funcţionează în cadrul Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale Cluj; Consiliul Consultativ al Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Cluj; Consiliul Consultativ Tripartit al Casei de Judeţene de Pensii Cluj, Comisia de Accidente de Muncă şi Boli Profesionale; Consorţiul Regional Nord-Vest, coordonat la nivel judeţean de Inspectoratul scolar Judeţean Cluj; Comisia judeţeană de avizare a spaţiilor comerciale cu suprafeţe mari (peste 1000 mp) din subordinea Consiliului Judeţean Cluj. Gradul de reprezentativitate şi competenţă organizatorică este reflectat şi de componenţa organelor de conducere ale APM Cluj, respectiv Colegiul şi Biroul Executiv, care întrunesc personalităţi marcante ale comunităţii clujene de afaceri, cu poziţii de lideri recunoscuţi în sectorul neguvernamental al asociaţiilor de afaceri: dl. Augustin Feneşan, preşedinte al APM Cluj la al treilea mandat, este simultan preşedinte al Federaţiei Patronale a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest şi vicepreşedinte al CNIPMMR; dna Mihaela Rus, prim-vicepreşedinte al APM Cluj, este în acelaşi timp preşedintele Asociaţiei Femeilor de Afaceri (AFA) Cluj; dl. Marinel Dănuţ Mureşan, vicepreşedinte APM Cluj, este şi preşedintele filialei judeţene a CECCAR şi vicepreşedinte al CNIPMMR; dl. Ioan Maier, vicepreşedinte APM Cluj, este şi preşedintele Asociaţiei Morarilor şi Brutarilor din Zona de Nord-vest; dl. Radu Adrian Mleşniţă este şi preşedintele Centrului de Afaceri Transilvania; dna Carmen Diaconescu, membru supleant în Colegiul APM Cluj, este şi preşedintele Patronatului Judeţean al Femeilor de Afaceri din Întreprinderile Mici şi Mijlocii Cluj; dl. Pascal Fesneau, membru în Biroul Executiv al APM Cluj, este consul onorific al Franţei la Cluj. Aceste apartenenţe organizaţionale colaterale întăresc conotaţia de cea mai reprezentativă organizaţie patronală la nivel teritorial. Ar fi multe de spus despre activitatea APM Cluj. Poate cu altă ocazie vom putea vorbi de proiectele cu finanţare europeană în care asociaţia este angrenată ca aplicant principal sau partener, despre structurile teritoriale şi regionale în care este implicată, despre parteneriatele strategice încheiate cu cei mai importanţi actori sociali la nivel regional, despre activitatea pe plan extern sau cu reverberaţii internaţionale, etc.

2) Cum consideraţi investiţiile străine în România în momentul actual, credeţi că acestea sunt la limita normalului în aceste vremuri de criză?

Nu ştiu cât de relevante pot fi cunoştinţele mele în acest domeniu. „Fişa postului” meu nu include neapărat stocarea şi interpretarea unor asemenea informaţii. Pentru volumul investiţiilor străine şi dinamica acestora aş putea cerceta şi cita surse autorizate, dar nu cred că acesta este scopul acestui interviu. Stilul „copy-paste” nu mă caracterizează. Pot eventual să indic cititorilor dumneavoastră surse de documentare on-line pentru referinţe exprese la arealul nostru – Cluj, Regiunea Nord-Vest, Transilvania. Ceea ce ştiu, din practica noastră uzuală de parteneri ai administraţiei locale în elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare durabilă la nivel local şi regional, este că investiţiile cele mai semnificative s-au făcut, în ultimul deceniu, în domeniul infrastructurii şi serviciilor comerciale. Comerţul en-gros şi cu amănuntul a atras şi a adus cele mai mari firme de profil de pe continent şi nu numai. Clujul este un exemplu elocvent în acest sens. Începând cu „METRO” şi „SELGROS”, continuând cu „CORA” sau „CARREFOUR”, marile lanţuri comerciale din vestul Europei au încătuşat tot mai mult, an de an, piaţa românească, sufocând mii şi mii de mici comercianţi autohtoni, lucru deloc îmbucurător pentru patronatul nostru. Dar regulile economiei de piaţă se impun de la sine şi nouă nu ne rămâne decât să constatăm efectul de multe ori dezastruos al globalizării relaţiilor comerciale. Încercăm să contracaram asemenea efecte printr-o pregătire antreprenorială a membrilor patronatului nostru pe măsura cerinţelor unei pieţe concurenţiale acerbe. Au urmat mai apoi investiţiile în parcuri industriale, un domeniu de real interes pentru firmele mai mici sau mai mari care au dorit să iniţieze sau să dezvolte afaceri în domenii de vârf precum cel al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), electronicii, electrotehnicii. Exemplul parcurilor gestionate de compania TETAROM S.A. este elocvent prin companiile străine atrase: NOKIA, EMERSON, etc. Se pregătesc să intre în producţie, în zona Clujului, companiile BOSCH, KNAUF şi DE LONGHI. În acest moment, Clujul se află în topul judeţelor cu cele mai multe investiţii străine, dar şi româneşti, conform studiilor realizate de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi cu Oficiul Teritorial pentru IMM-uri. Din aceste analize s-au detaşat noi domenii de interes pentru investitori, între care cu potenţialul cel mai mare de dezvoltare sunt afacerile legate de tehnologia informaţiei. La o recentă întâlnire de lucru cu oamenii de afaceri clujeni şi reprezentanţii organizaţiilor patronale, la care am avut onoarea să particip, ministrul delegat pentru mediul de afaceri, Lucian Isar, a declarat că la Cluj ar putea fi înfiinţată o locaţie de tipul Silicon Valley din SUA, o aglomerare de afaceri în IT în care să fie atrase mari companii internaţionale din domeniu. Practic, acest Someş Valley va fi un conglomerat al prestatorilor de servicii şi furnizorilor de materiale pentru industria IT, cu un incubator de afaceri pentru firmele nou înfiinţate şi un accelerator pentru afacerile deja consacrate. Aş mai putea vorbi de un alt proiect magnific, construirea unui Hollywood transilvan, o cetate a filmului aşa cum, de altfel, Clujul interbelic a avut-o. Un subiect de mare interes dar despre care cred că ar trebui să vă vorbească cel care a avut această idee: Claudiu Coşier, directorul general al ADR Nord-Vest. Datorită poziţiei sale geo-strategice, Clujul ar mai putea deveni un important centru de afaceri şi pentru investitorii străini din Extremul Orient. Patronatul nostru a fost contactat de mai multe ori de parteneri organizaţionali pentru înfiinţarea de centre pentru investitorii din China şi Coreea de Sud care doresc să fie cât mai aproape de piaţa unică europeană. În acelaşi timp, pentru investitorii occidentali, care doresc să fie prezenţi pe pieţele Europei de Est, Clujul rămâne în continuare un „hub” de mare interes. În acest context, investiţiile legate de căile de comunicaţie rutieră, feroviară şi aeriană, precum şi de logistica necesară unui trafic intens de mărfuri şi persoane sunt oportunităţi de afaceri de care orice investitor serios este obligat să ţină cont.

3) Ce recomandaţi investitorilor români din diaspora: să investească în ţară sau în afară şi dacă în ţară, în ce

domenii?

Speculativ, pot să afirm că România este în continuare o destinaţie atractivă pentru anumite tipuri de investiţii. Cel mai speculat domeniu rămâne cel al investiţiilor imobiliare, chiar dacă boom-ul de acum cinci ani şi-a redus foarte mult impactul. Rămân, de asemenea, de un real interes investiţiile în fondul funciar cu extensii în proiecte de industrializare agricolă pentru sectoarele agricol şi zootehnic. De altfel, suportul financiar acordat României de Uniunea Europeană are cel mai semnificativ procent în programele destinate dezvoltării spaţiului rural. Din acest punct de vedere România, în general, şi Transilvania, în special, rămân destinaţii atractive pentru acest tip de investiţii. Prezenţa periodică a Prinţului Charles în Transilvania, investiţiile sale imobiliare cu caracter de exemplu benefic pentru revigorarea şi valorificarea spaţiului rural, cred că este un exemplu elocvent în acest sens, demn de urmat.

4)Ar ajuta la ieşirea României din criză investiţii ale românilor din diaspora?

Poate, dacă în rândul acestora i-am include pe unii magnaţi de talia unui Frank Timiş, dar nu ştiu dacă ei se mai consideră români. Epoca pionieratului investiţional a trecut. Nu cred că vom mai avea parte prea curând de un Iosif Constantin Drăgan. Românii cu bani preferă să cumpere părţi din Africa, terenuri care oferă imense resurse minerale cu un potenţial exponenţial de valorificare. Si, ca să răspund în final la întrebarea voastră tot cu o întrebare: Aveţi o listă cu asemenea potenţiali investitori din diaspora românească? Atunci, cred că cel mai nimerit ar fi să-i întrebaţi direct pe ei.

5) Care sunt domeniile cele mai sigure pentru a investi în aceste timpuri, indiferent dacă în ţară sau în afara

acesteia?

În această lume nimic nu e mai sigur decât fiscul şi moartea. Speculaţi pe acest subiect. Dacă în fisc n-ai cum investi pentru că acolo jocurile sunt făcute de politicieni şi stăpânii lor, oligarhii, pentru alternativa morţii există multe posibilităţi investiţionale, de la comerţul cu arme la serviciile funerare complete. Lăsând gluma macabră la o parte, personal cred că cele mai sigure şi profitabile investiţii sunt cele legate de satisfacerea necesităţilor primare ale populaţiei globului, aflată în continuă creştere: hrană, apă, energie. Trei domenii în care investitorii vor avea mereu de câştigat. Cu condiţia să facă parte din tagma „băieţilor deştepţi”.Pentru ceilalţi, rămâne speranţa că pot trage lozul câştigător dacă au inspiraţie şi o zi bună, lucruri pe cale vi le doresc tuturor!

Reporter:  Ioana-Roxana Popa

Share.

About Author

Leave A Reply