Întoarcerea la eternitatea de acasa

0

Fiecare produs turistic are un anumit farmec al său, oferind consumatorilor o trăire de o anumită intensitate. Funcţie de modul în care răspunde cerinţelor şi aşteptărilor sale, turistul îşi motivează alegerea viitoarei destinaţii turistice. Locul în care turistul doreşte să-şi petreacă un concediu trebuie să-i ofere o satisfacţie şi o intensitate a trăirii emoţionale cel puţin egale cu aşteptările acestuia. Oaspeţii noştri îşi doresc, şi merită, un concediu de neuitat. Regiunea pe care o recomandăm, de această dată, celor care doresc să-şi petreacă o vacanţă deosebită în România, este Bucovina, ţinutul sfânt şi ospitalier al românilor. Bucovina este destinaţia care oferă şansa unei călătorii/sejur de vacanţă într-un peisaj armonios şi liniştitor, o întoarcere în timp la izvoarele unei spiritualităţi româneşti, cum rar mai poate fi ea întâlnită. Ţinutul oamenilor care par că au inventat ei înşişi ospitalitatea, excelează nu numai prin oferta culturală, tradiţii, turism rural şi activ, gastronomie locală pe gustul gurmanzilor etc., ci mai ales prin faptul că oferă turistului posibilitatea întâlnirii cu sine însăşi, şansa regăsirii interioare, atât în farmecul locurilor şi oamenilor, cât şi în liniştea profundă a vechilor lăcaşuri de cult. Localităţi bucovinene arhaice oferă turistului liniştea firească a satului autentic, care, dincolo de stresul cotidian al vieţii, răzbate din simplitatea şi demnitatea cu care oamenii de aici îşi înfruntă destinul, nu totdeauna prietenos cu aceşti adevăraţi campioni ai creştinismului.

Bucovina – Leagănul ortodoxiei româneşti

Ţinutul Bucovinei face parte din regiunea istorica Moldova, fiind un adevărat leagăn al istoriei timpurii a Moldovei – căreia i-a dat trei cetăţi de scaun: Baia, Siret şi Suceava –, şi în egală măsură al spiritualităţii ortodoxe româneşti. Utilizarea denumirii Bucovina începe odată cu trecerea ţinutului în componenţa Imperiului Habsburgic, în anul 1775, fiind inspirat de întinsele păduri de fag din regiune (Buchenlald). Perioada austriacă, încheiată în anul 1918, şi-a pus o puternică amprentă pe dezvoltarea economică a regiunii. Bucovina are astăzi 8 mănăstiri (Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Sf. Ioan cel Nou Suceava, Suceviţa şi Voroneţ) înscrise pe lista de monumente ale Patrimoniului cultural mondial, UNESCO, care, alături de multe altele nu mai puţin interesante şi valoroase (Dragomirna, Putna, Râşca, Slatina) atrag anual mii de pelerini şi turişti. Alături de aceste mănăstiri, aş adăuga pe lista obiectivelor turistice deosebite atât Chilia lui Daniel Sihastrul, cât şi biserica Sf. Nicolae a mănăstirii Bogdana din Rădăuţi, prima şi poate cea mai importantă necropolă voievodală a Moldovei. Farmecul turistic al Bucovinei ţine deopotrivă de locuitorii săi, de bucatele gustoase pe care ştiu să le prepare şi ofere oaspeţilor săi, de oferta turistică mult diversificată în ultimii ani, dar şi de calitatea serviciilor oferite, de frumuseţea tipica a peisajului, de zestrea culturală variată şi de încărcătura religioasă a ţinutului. Dincolo de frumuseţea şi valoarea lor cultural-istorică, locaşurile bucovinene de cult sunt adevărate locuri de pelerinaj şi meditaţie religioasă pentru credincioşi din întreaga ţară. Mănăstirile din Bucovina fascinează vizitatorii prin pereţii împânziţi cu scene biblice atât în interior cât şi în exterior (acolo unde zidurile exterioare de protecţie a mănăstirilor nu s-au distrus, frescele exteriore au rămas aproape intacte). Pictura veche şi originală, de inspiraţie bizantină, a fost realizată utilizând o tehnică deosebita atât pentru obţinerea vopselelor cât şi pentru impregnarea pereţilor. Taina celebrului albastru de Voroneţ a rămas până astăzi nedescifrată. Frumuseţea frescelor, în unele cazuri vechi de peste 500 de ani, este dublată de continuarea, după vechi rânduieli, a vieţii spiritual-religioase a comunităţilor mănăstireşti de maici şi de călugări. Tocmai această continuitate este cea care dă farmec şi mister acestor locuri, peste care timpul se scurge parcă mai greu. Mănăstirile pictate ale Bucovinei fascinează deopotrivă pe românii, cât şi pe străinii care le calcă pragul. Scene precum Asediul Constantinopolului de la Moldoviţa, Judecata de Apoi de la Voroneţ sau Scara Virtuţilor de la Suceviţa fascinează prin originalitate, vechime şi mesaj. La fel de fascinantă este povestea mănăstirii Moldoviţa, rostită cu pricepere şi umor de inegalabila Maică Tatiana. Cel puţin două locaşuri sfinte nu ar trebui ocolite de vizitatorii regiunii, mănăstirile Putna, cu mormântul lui ªtefan cel Mare şi remarcabila muzică religioasă, şi Slatina, în care odihneşte domnitorul Alexandru Lăpuşneanu, figură emblematică a istoriei zbuciumate a românilor. Dar tradiţiile vechi ale Bucovinei nu se opresc la viaţa monahală. Satele ţinutului sunt depozitare ale unor vechi obiceiuri şi meşteşuguri, transmise din generaţie în generaţie, ca un simbol al continuităţii şi dorinţei de-a păstra intactă cultura strămoşilor. Paştile în Bucovina impresionează vizitatorii prin tradiţie, evlavie, dar mai ales prin culorile şi ingeniozitatea minusculelor capodopere încondeiate pe tradiţionalele ouă de Paşte. Si unde dacă nu în Bucovina, astfel de opere inedite de artă sunt expuse în trei muzee dedicate lor: în Moldoviţa, Ciocăneşti şi Vama. Margina atrage turiştii atât cu ceramica neagră – amintind ca în acest ţinut s-a descoperit senzaţionala „cultură Cucuteni” –, cât şi cu renumitele cojoace împodobite după tradiţia locului. Nu mai puţin spectaculoase sunt sărbătorile de iarnă, care fascinează prin frumuseţea peisajului tipic iernilor bucovinene, dar şi prin vechimea şi bogăţia obiceiurilor şi tradiţiilor specifice.Chiar dacă nu egalează prin eleganţă celebrele măşti veneţiene, iarna este cu siguranţă sezonul măştilor în Bucovina. Bucovina oferă oaspeţilor şi posibilitatea de-a vizita vechea şi cunoscuta salină de la Cacica sau frumoasa aşezare rurală Ciocăneşti, renumită pentru decoraţiile cu iz folcloric ale caselor dar şi pentru tradiţionalul festival anual al păstrăvului. Aflată pe drumul cel bun în căutarea trecutului său glorios, staţiunea Vatra Dornei îşi încearcă vocaţia de gazdă pentru turiştii amatori de cură, dar şi pentru practicanţii (începători) sporturilor de iarnă. Destinaţia Bucovina rămâne o destinaţie atrăgătoare în tot timpul anului. Pe timpul verii, turiştii pot practica drumeţii în parcurile naţionale şi naturale ale ţinutului sau pot parcurge rutele de pelerinaj atât pe jos cât şi cu bicicletele. În ultimii ani au fost deschise noi hoteluri, pensiuni şi gospodării ţărăneşti, care oferă condiţii bune de cazare. Unele dintre mănăstirile bucovinene oferă chilii pentru găzduirea turiştilor pioşi sau a celor care caută liniştea mănăstirii pentru refacere şi meditaţie. În vârfurile de sezon, un tren istoric tractat de o locomotivă cu aburi circulă între Suceava şi Moldoviţa, fiind un adevărat magnet pentru turişti. Bucovina este uşor accesibilă cu autoturismul. Ideal şi romantic este drumul care leagă Clujul de Bistriţa şi apoi, prin pasul Tihuţa, de Bucovina. În apropiere de Bistriţa, mai exact la Batoş şi Lechinţa se îmbuteliază vinuri de calitate sub marca Liliac. Vă recomandăm călduros să faceţi o degustare a acestor vinuri direct în mijlocul viei.(www.liliac.ro). Iar drumul spre Tihuţa va duce pe la hotelul Castelul Dracula, potrivit loc de popas. Oraşul Suceava, ca punct din care să vizitaţi regiunea, este uşor accesibil cu trenul atât dinspre Cluj-Napoca, cat şi dinspre Bucureşti. Cei care doresc să zboare spre Bucovina pot să facă acest lucru cu compania naţionala Tarom, dar şi cu Austrian care zboară de la Viena la Iaşi.

Linkuri utile:

Centrul de informare turistica (www.turism-suceava.ro),

Asociaţia de turism Bucovina (http://www.bucovinaturism.ro),

Consiliul Judeţean Suceava (http://www.cjsuceava.ro),

Mai multe informaţii despre Bucovina, recomandări şi sfaturi pentru petrecerea unui sejur în capitala României, puteţi solicita birourilor de informaţii turistice ale României din: Viena, Roma, Berlin, Varşovia, Paris, Londra, New York, Madrid şi/sau Moscova.

 Drd. Ec. Simion Giurca

Biroul pentru promovare şi informare turistică al României la Viena

Share.

About Author

Leave A Reply