O nouă epidemie – Dependenţa sexuala

0

Se cunoaşte şi discută mult despre diverse dependenţe – droguri, tutun, alcool şi alte substanţe, practici ori obiceiuri nocive. Începe însă să se discute tot mai mult şi despre o dependenţă nouă, tipică societăţii post-moderne: dependenţa sexuală. Noţiunea de dependenţă sexuală e relativ recentă, dar ascendenţa şi extinderea ei în societăţile occidentale sunt atât remarcabile, cât şi îngrijorătoare. Atât de îngrijorătoare, de fapt, că se vorbeşte despre o adevărată epidemie a dependenţei sexuale. Epidemia aceasta este produsul revoluţiei sexuale care încă face ravagii în toată lumea şi încă nu şi-a atins apogeul. Despre această epidemie cronică scriem astăzi.

Cauzele dependenţei sexuale

Ce cauzează dependenţă sexuală? Studiile sociologice o atribuie pornografiei, voyerismului, exhibiţionismului, declinului valorilor, expansiunii promiscuităţii sexuale, legalizării prostituţiei, impactului mass-mediei. În paralel cu extinderea dependenţei sexuale au apărut şi s-au extins şi serviciile de terapie pentru a ajuta cuplurile ori indivizii suferinzi de dependenţă sexuală să scape de ea. Problemele cu care se confrunta dependenţii de sex sunt multe, iar vindecarea ia timp. Dificultăţile principale sunt: redobândirea încrederii soţului în soţie şi invers; reînvăţarea intimităţii normale şi naturale; stabilirea de limite privind comportamentul sexual al soţilor ori partenerilor; dezvoltarea unei relaţii sexuale sănătoase; şi, în ultimul şi cel mai important rând, iertarea reciprocă. Multe cupluri suferinde de dependenţa de sex indică dificultăţi în rezolvarea conflictelor maritale. Procesul de vindecare e lung, chiar de peste un an. Relapsurile sunt frecvente. Studiile de asemenea indică faptul că 18% dintre bărbaţii căsătoriţi care au devenit dependenţi de sex s-au implicat şi în relaţii sexuale de acelaşi sex. Multe cupluri dependente au şi divorţat. În general problemele de dependenţă sexuală nu se dezvăluie ori discută. Soţii uneori suspectează problema, dar nu o aduc în discuţie. Mass media, însă, o discută tot mai mult. Pentru a vă informa asupra acestui subiect, dimensiunile lui tragice, cauzele lui şi rănile pe care le produce, am selectat pentru dumneavoastră un articol informativ publicat acum un an în publicaţia americană Newsweek. Autorul este Chris Lee, titlul articolului fiind „The Sex Addiction Epidemic” („Epidemia dependenţei de sex”), iar subtitlul, „It wrecks marriages, destroys careers, and saps self-worth”. („Distruge căsătoria, distruge carierele, şi subminează valoarea personală”) Articolul a fost tradus pentru dumneavoastră de Radu Ioniţă,

AFR Bucureşti. În acest link aflaţi versiunea în engleză a articolului: http://www.thedailybeast.com/newsweek /2011/11/2 7/t h e-s ex-addic-tion-epidemic.html

Epidemia dependenţei de sex

Americanii sunt diagnosticaţi cu dependenţa de sex într-un număr record. Valerie ŢNota AFR: nume fictivţ şi-a dat seama că sexul îi ruinează viaţa imediat după ce a doua căsnicie a ei s-a dezintegrat. La cei 30 de ani ai săi, angajată ca administrator de resurse umane în Pheonix, ea şi-a înşelat în repetate rânduri ambii soţii, adesea cu subordonaţii săi sau cu colegii de muncă, având întâlniri anonime în toaletele fast-food-urilor, relaţii amoroase cu bărbaţi căsătoriţi, şi de asemenea atât de multe întâlniri de o singură noapte că nu le mai putea număra. Dar Valerie nu se putea opri. Nici măcar când soţia unui bărbat i-a pus puşca la cap când a prins-o în flagrant. Valerie suna la linii fierbinţi, examina pornografia online, se masturba atât de obsesiv încât nu era ceva neobişnuit pentru ea să aleagă vibratorul în loc să se ducă la muncă. Râvnea la exhibiţionismul public, mai ales în cluburile de striptease şi a acceptat până şi bani în schimbul sexului, nu din cauza necesităţii financiare, ci pentru a-şi satisface dorinţa arzătoare pe care actele sexuale i le dădeau. Pentru Valerie, sexul era forma unei auto-medicaţii: să-şi şteargă anxietatea, disperarea şi frica paralizantă de intimitate emoţională ce o bântuiau de când fusese abandonată în copilărie. „În dorinţa de a-mi alina singurătatea şi frica de a fi nedorită, căutam dragoste în locuri total greşite”, îşi aminteşte ea. La un deceniu pe acest drum Valerie a ajuns la fundul prăpastiei. Confruntându-se cu cel de-al doilea divorţ, de asemenea şi cu sfârşitul unei relaţii amoroase, descurajarea ei a crescut şi a încercat să-şi ia viaţa cu supradoze de prescripţii medicale. Trezită la terapie intensivă, a înţeles în sfârşit ce a devenit: o dependentă de sex. „Prin comportamentul meu sexual, am pierdut două căsătorii şi un loc de muncă. Am ajuns fără adăpost şi fără mâncare”, spune Valerie, care, la fel ca şi ceilalţi dependenţi de sex, a refuzat să-şi declare numele ei real. „Eram total ieşită de sub control”.

Aspecte sociologice

„Dependenta de sex”, rămâne o denumire controversată, de multe ori tratată ca fiind un mit sau furnizarea unor linii de început într-un talk-show despre personalităţi de mare profil cum ar fi Dominique Strauss-Khan sau Tiger Woods. Dar comportamentul sexual derivat, de asemenea numit şi tulburare hipersexuală, poate distruge sistematic viaţa unei persoane la fel cum o face şi dependenta de alcool sau droguri. ªi începe să afecteze un număr din ce în ce mai mare de americani, spun psihiatrii şi experţii în dependentă. „E o epidemie naţională”, spune Steven Luff, coautorul cărţii „Pure Eyes: A Man’s Guide to Sexual Integrity” („Ochi curaţi: ghidul unui om spre integritatea sexuală”), autor şi lider al grupurilor de recuperare din dependenţa sexuală din Hollywood. Cifre viabile privind numărul de dependenţi de sex sunt greu de oferit, dar Societatea pentru Promovarea Sănătăţii Sexuale, o organizaţie ce oferă educaţie şi tratament pentru dependenţii de sex, estimează că între 3 şi 5% din populaţia SUA, sau în jur de 9 milioane de adulţi, suferă de dependenţă sexuală. Sunt în jur de 1500 de terapeuţi sexuali care tratează comportamentul sexual compulsiv, fata de 100 în deceniul trecut, spun cercetătorii şi medicii, în timp ce zeci de centre de reabilitare oferă diferite programe de tratament, fata de 5 sau 6 asemenea clinici în deceniul trecut. Demografia se schimbă de asemenea.

„Pe vremuri cei cu vârsta de 40-50 de ani căutau tratament, acum sunt mai multe femei, adolescenţi şi vârstnici”, spune Tami VerHelst, vice-preşedinte la Institutul Internaţional pentru Traume şi Dependenţe. „Bunicii sunt prinşi de către copiii lor cu porno pe calculator, iar nepoţii îşi încep viaţa sexuală la 12 ani”. De fapt, o parte din această creştere a fost alimentată de revoluţia digitală, care a trezit la viaţă metabolismul carnal al americanilor. În timp ce generaţiile din trecut riscau să se facă de râs, intrând într-un magazin cu cărţi «murdare» sau să intre la cinema să vadă filme XXX, internetul a făcut pornografia accesibilă şi anonimă. Se estimează că în jur de 40 de milioane de americani intră pe 4,2 milioane de site-uri pornografice, spune Internet Filter Software Review. ªi cum a viziona porno nu este la fel cu a căuta un partener sexual real, experţii spun că pornografia poate fi poarta de acces către drogul dependenţei sexuale. „Nu oricine se uită la o imagine nudă va deveni un dependent sexual. Dar expunerea constantă la pornografie va declanşa dependenţa la persoanele susceptibile”, spune Dr. David Sack, director executiv al Centrelor de Tratament din Los Angeles.

Tehonolgia şi televiziunea

Noile gadget-uri high-tech facilitează de asemenea ca doi străini să se întâlnească pentru o relaţie sexuală rapidă. Aplicaţii smartphone ca Grindr ce folosesc tehnologia GPS facilitează întâlniri instantanee între homosexuali în 192 de ţări. Site-ul AshleyM.com promite „relaţii amoroase garantate” conectând persoane ce caută să facă sex în afara căsniciei lor. Acest site spune că are peste 12.2 milioane de membri. În anul curent Ţn.n. 2011ţ, această epidemie s-a transmis şi la filme şi TV. În noiembrie, reţeaua de televiziunea Logo a început difuzarea programului „Bad Sex” (Sex rău), un reality-show ce prezintă diferite femei sau bărbaţi cu deviaţii sexuale, în mare parte dependenţi de sex. Din 2 decembrie drama pshihosexuală Shame („Ruşinea”) a ajuns pe marile ecrane. Filmul îl urmăreşte pe Brandon (jucat de actorul irlandez Michael Fassbender), un New York-ez cu un libido cât mărimea clădirii Empire State Building. Viaţa lui se desfăşoară într-o multitudine de întâlniri carnale, punându-şi în pericol atât profesia cât şi viaţa. În probabil cele mai sexy scene din istoria filmului, Brandon pare să se dezumanizeze în totalitate în timpul unei partide frenetice de ménage à trois cu 2 prostituate. „Este o partidă în patru cu publicul”, spune directorul şi co-scriitorul McQueen. „Ceea ce am făcut eu a fost destul de periculos. Nu doar în privinţa că publicului îi va plăcea, ci şi psihologic.” Totuşi, oricât de puternică şi greţoasă este odiseea Shame, filmul începe să atingă realităţile întunecate conectate cu dependenţa de sex. Să îl privim pe Tony, un tip de 36 de ani din Los Angeles, care s-a trezit într-o stare de confuzie creată de propriul comportament sexual deviat. „M-a schilodit”, spune el. „Intram în stări de transă, pierdeam conştiinţa lucrurilor ce le făceam, social, profesional, spiritual. Nu mă puteam opri.” Îi era ruşine de eforturile sale necontenite de a găsi femei. „Întâlneam femei pe terenul de baschet, în cluburi, opream maşina pe stradă ca să le agăţ”, mărturiseşte Tony. A trebuit să intre în programul „Dragoste şi Sex, 12 paşi ai dependenţilor anonimi”, pentru a realiza că de fapt nu era unicul dependent de sex. A învăţat că fixaţia sa pentru sex a fost o cale pentru evitarea propriei insecurităţi şi fentarea stărilor emoţionale care l-au condus la comportamentul lui de dependenţă.

„Dependenţa te va duce în starea în care vei merge noaptea pe străzi, atât de încrâncenat, gândind, ‘Poate e cineva pe aici pe stradă ca să agăţ’”, spune el. „Ca şi cum te-ai ruga. Eşti prins, adrenalinizat, 120% concentrat pe acest scop unic. Da, autostima a fost distrusă.”

Terapie

Majoritatea programelor de terapie sunt modelate pe programul Alcoolicii Anonimi, dar în loc să impună o oprire forţată, ele optează pentru ceva numit „sobrietate sexuală”. Aceasta poate lua diferite forme, dar în prima fază implică eradicarea „comportamentului sexual neadecvat”, fie că este masturbare obsesivă sau sex cu prostituate. Dependenţa sexuală „o tratăm la fel de mult ca şi sobrietatea pentru mâncare excesivă”, spune Robert Weiss, fondatorul Institutului de Recuperare Sexuală din Los Angeles. „Pacienţii trebuie să îşi definească pentru ei un sistem propriu de obiective şi credinţe: «Ce este cu adevărat sănătos pentru mine ca să mănânc? Pot să mă duc la un bufet? Pot mânca de unul singur?» Noi ne uităm la obiectivele dumneavoastră în materie de comportament sexual şi subliniem ceea ce te va duce înapoi la un asemenea comportament şi ceea ce te va ajuta să scapi.” Deşi dependenţii de sex descriu uneori comportamentul lor ca fiind înrudit cu o tulburare obsesiv-compulsivă, cercetările nu le-au corelat direct pe cele două. Dar o mare masă a cercetărilor arată ce forme de dependenţă pot genera tulburarea hipersexuală. În centrele de tratament, doctorii au observat că unii dependenţi sexuali au recurs la droguri sau alcool pentru a-şi ascunde ruşinea. O depresie severă poate de asemenea să apară după ce un dependent îşi înţelege situaţia. „Am observat că nu mă simţeam bine în propria piele”, spune Valerie, ce s-a internat într-o clinică pentru dependenţa ei de sex, în Torrance, California. „Depresia s-a produs deoarece îmi era frică că voi rămâne singură pentru tot restul vieţii. Luptăm cu obsesia asta şi reflectam la teama de singurătate şi abandon.” Dependenţii de sex sunt constrânşi de aceeaşi intensitate emoţională ce poate duce un drogat sau un alcoolic să facă fapte necugetate, spun experţii în domeniu. Cercetările arată că abuzatorii de substanţe şi cei dependenţi de sex, îşi formează o dependenţă la nivelul neuro-transmiţătorilor de plăcere ai creierului, dopamină. „Se urmăreşte atingerea unui punct de maxim, emoţional: pierzându-te din imagine în ima-gine, prostituată după prostituată, relaţie extra conjugală după relaţie extra conjugală, la asta se reduce totul,” spun cei de la Institutul Weiss. Dependenţii „ajung să îşi piardă relaţiile, să acapareze boli sexuale şi să îşi piardă locurile de muncă.”

(va urma)

Preluare de pe www.alianta-familiilor.ro (Alianţa Familiilor din România)

Share.

About Author

Leave A Reply