România: o poveste veche nouă

0

Pe 14 octombrie 2012, austriacul Felix Baumgartner depăşea orice imaginaţie cu încercarea sa temerară de a sări cu paraşuta de la altitudinea record de circa 39.000 metri deasupra statului american New Mexico. Îl vedem urcând în spaţiul diafan, vrând parcă să cucerească Universul, ca apoi să ne taie respiraţia cu saltul său spectaculos, plin de peripeţii, dar finalizat cu atâta stăpânire de sine, voinţă şi echilibru.

Si România e undeva departe, la aproximativ 40 000 de metri distanţă de lumea civilizată. Ne lipsesc doar saltul, curajul, efortul şi perseverenţa de a sări din căruţa lâncezelii, a inerţiei şi fricii. Ne-am pierdut pe undeva, prin anii comunismului sau mai recent, acel simţ al răspunderii, acea conştiinţă a muncii bine făcute. Nu ştim încotro s-o apucăm, ne agăţăm de iluziile servite de geana dimineţii sau de politicienii nopţii, ne îmbuibăm la disperare, impotenţi şi servili, cu mintea bine înţepenită în cadenţa sinistră a buletinelor de ştiri.

Oameni buni, nu e prea târziu, nu e niciodată prea târziu să ne trezim „din somnul cel de moarte”. Singurii noştri duşmani suntem noi şi frica noastră de schimbare, teama de a lupta cu propriile neputinţe, de a risca, propulsându-ne spre o ţintă sigură – bunăstarea, dar pe un traseu primejdios şi suprasolicitant. Si totuşi mai există speranţă.

Căutaţi-o în inima Dumneavoastră şi, depăşind viteza sunetului, cu acest motor invizibil, daţi viaţă unui basm fericit cândva:

ROMÂNIA.

 Laurian Moldovan

Share.

About Author

Leave A Reply