Scrisoare deschisa a intelectualilor români catre Uniunea Europeana

0

Mai mulţi savanţi, universitari, cercetători în domeniul  ştiinţelor fundamentale,aplicative şi umaniste, scriitori şi artişti români au  adresat o scrisoare oficialilor europeni legat de situaţia din România.

Către:

Preşedintele Consiliului European,

ES Herman Achille Van Rompuy

Preşedintele Comisiei Europene,

ES Jose Manuel Durao Barroso

Vice-Preşedintele Comisiei Europene,

ES Viviane Reding

Comisarul European pentru Afaceri

Interne, ES Cecilia Malmstrom

Secretarul General al Comisiei

Europene, Dna. Catherine Day

Bucureşti, 23 iulie 2012

Excelenţele Voastre,

Suntem un grup de intelectuali români – savanţi, universitari, cercetători în domeniul ştiinţelor fundamentale, aplicative şi umaniste, scriitori şi artişti. Unii suntem veterani ai mişcării democratice din România, alţii – reprezentanţi ai unor generaţii mai tinere, dar toţi suntem apărători fervenţi ai valorilor europene. Mulţi dintre noi nu sunt implicaţi în niciun fel în politică; unii au afilieri şi simpatii dintre cele mai diferite. Exprimăm aici un punct de vedere non-partizan. Singurul nostru scop este acela de a apăra principiile democratice şi statul de drept, aşa cum am făcut-o mereu începând decembrie 1989. Suntem acum profund îngrijoraţi de reacţiile externe la recentele evenimente politice din ţara noastră. Sperăm ca această scrisoare să ajute la clarificarea oricăror concepţii eronate cu privire la situaţia curentă şi va deschide un dialog în legătură cu viitorul. Căci suntem profund preocupaţi de recentele acuzaţii care pretind că Parlamentul şi Guvernul României ar fi subminat statul de drept şi independenţa justiţiei în încercarea de a-l demite pe preşedintele Traian Băsescu. E greu pentru noi să vedem că reprezentanţi de seamă ai Uniunii Europene îşi exprimă poziţia ignorând un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera pars. Această poziţie nu a putut fi formulată decât pe temeiul unor informaţii înşelătoare sau incomplete cu privire la adevărata natură a situaţiei din România. Vă rugăm să ne permiteţi ca, folosind experienţa noastră de cercetare şi cunoaşterea directă a climatului politic din ţara noastră să vă prezentăm doar câteva puncte pe scurt:

• Curtea Constituţională nu este parte a sistemului judiciar independent din România. Este vorba de o instituţie unde numirile se fac politic şi care are ca unică vocaţie arbitrajul în chestiuni constituţionale.

• Curtea Constituţională a recunoscut că, substituindu-se Primului Ministru, Preşedintele Băsescu a încălcat principiul fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai răspuns în faţa Parlamentului, aşa cum se întâmplă în toate statele democratice din Uniunea Europeană, ci în fapt în faţa Preşedintelui, ca în Federaţia Rusă. Parlamentul a tins să devină o cochilie vidă, atunci când majoritatea guvernamentală nu a avut voie să voteze de câte ori exista riscul unei opinii disidente. În consecinţă, aşa cum a recunoscut-o Curtea Constituţională, suspendarea Preşedintelui este conformă cu Constituţia României şi urmează să fie confirmată sau nu de un referendum naţional, organizat deasemenea în strictul respect al legii. Preşedintele Băsescu vorbeşte deschis şi liber despre rolul său de jucător, în ciuda faptului că un atare rol contravine definiţiei constituţionale a Preşedintelui României ca mediator. Alte incidente recente confirmă temerile noastre referitoare la modul în care Preşedintele Băsescu îşi înţelege competenţele:

• În 2009, Parlamentul a votat o moţiune de cenzură împotriva guvernului, care a fost demis în conformitate cu legea. Preşedintele a refuzat să accepte propunerea majorităţii, cum se cuvenea, şi nu l-a desemnat drept Prim Ministru pe dl. Klaus Johannis, Primarul Municipiului Sibiu, susţinut de o largă majoritate, ci a prelungit mandatul guvernului demis, doar ca să fie sigur că o echipă favorabilă îi va organiza realegerea ca Preşedinte al României.

• Preşedintele a declarat în direct într-un interviu televizat că i-a numit din proprie voinţă pe cei doi şefi ai Serviciilor Secrete, care, în conformitate cu legea, trebuie să fie numiţi de Parlament. De curând a adăugat că „aproape s-a decis” cu privire la persoana viitorului Procuror General, care în conformitate cu legea este propus de către Ministrul Justiţiei cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent.

• Acum câteva zile, Preşedintele i-a povestit în direct unui reporter TV că, atunci când Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, l-a întrebat dacă există în Constituţia României reglementări privitoare la suspendarea Preşedintelui, el i-a răspuns că nu, nu există. A fost poate o eroare de exprimare, dar cum să lăsăm soarta ţării noastre în asemenea mâini? Articolul 95 al Constituţiei României este explicit, şi defineşte procedura de suspendare, de la iniţierea ei la sfârşitul procesului; faptul că în Constituţia Germaniei sau a oricărui alt stat din Uniune Europeană – nu există o asemenea prevedere nu are nicio semnificaţie în această materie. Iată de ce, în ultimii ani, cetăţenii obişnuiţi ai României au devenit tot mai îngrijoraţi de acţiunile întreprinse de Preşedintele Băsescu şi de apropiaţii săi. Ei au fost votaţi pe baza unui program de justiţie, echitate şi bunăstare a cetăţenilor. Dimpotrivă, Preşedintele însuşi a asumat un rol executiv direct când a iniţiat tăieri sălbatice ale salariilor şi pensiilor, fie că era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecători şi funcţionari publici, decimând astfel clasa mijlocie în formare. În acelaşi timp, fondurile publice care plăteau pe clienţii partidului dominant au crescut an de an, în dispreţul retoricii de austeritate generală. Poate încă şi mai îngrijorătoare au devenit manifestările de intoleranţă printre susţinătorii Preşedintelui. Lideri ai partidului care îl susţine au declarat că minoritatea Roma din România este „genetic programată” să încalce legile. Ni se repetă constant – în ecou cu declaraţiile Preşedintelui – că idealul european al unei societăţi care garantează o viaţă decentă pentru toţi este perimat, şi ar trebui să fie înlocuit de o societate „competitivă” în care doar cei mai adaptaţi şi mai puternici să supravieţuiască. Această formă brutală de darwinism social este opusul valorilor democratice ale Uniunii Europene aşa cum le-am adoptat cu entuziasm în ultimii douăzeci de ani. Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele recente care au făcut să explodeze în iarna trecută demonstraţii civice în peste 60 de oraşe ale României. Referendumul din 29 iulie este expresia faptul ca societatea românească refuza intoleranţa şi discrepanţele economice din ultimii ani. Sperăm cu toată sinceritatea că acest referendum va dovedi că idealurile democratice au rădăcini adânci în societatea românească, sunt vibrante şi pline de viaţă.Apreciem din toată inima timpul şi preocuparea pe care le cheltuiţi pentru examinarea contextului pe care l-am evocat, şi care priveşte climatul politic al României într-un moment delicat. Sperăm că declaraţiile Dvs de susţinere a democraţiei în România vor reflecta de asemeni aceste fapte complexe, şi că, împreună, putem continua să lucrăm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper şi tolerant deopotrivă pentru România şi pentru Uniune Europeană. Cu deosebită consideraţie,

Acad. Prof. dr. Nicolae Anastasiu, professor emeritus.

Prof. dr. Liviu Antonesei, Facultatea de Psihologie şi Stiinţele Educaţiei, Universitatea „Al. I .Cuza” Iaşi; scriitor, jurnalist

Prof. dr. Vasile Astărăstoae, Rectorul Universităţii de Medicină şi „Gr. T. Popa”, Iaşi, Preşedintele Colegiul Medicilor din România

Horia Barna, scriitor, traducător

Dr. Vlad Bedros, Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti

Corina Bernic, scriitor, traducător; manager pentru Europa Centrală şi de Est a programelor Robert Bosch Stiftung

Dr. Andrei Bodiu, scriitor

Lect. Dr. Valentin-Victor Bottez, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti

Prof. dr. Romulus Brâncoveanu, Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucureşti

Bianca Burta-Cernat, critic literar

Anca Calangiu, filolog, traducător

Dr. Ileana Cazan, cercetător ştiinţific I, director adjunct al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române

Paul Cernat, critic literar

Dr. Marius Chelcu, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Iaşi

Conf. Dr. Mihai Chioveanu, Facultatea de Stiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti; delegat al României în Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research

Conf. Dr. Mirana Cioba, Facultatea de Limbi şi literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, catedra de limbi Ibero-Romanice

Conf. Dr. Alin Ciupală, Departamentul de Istorie a românilor, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti

Dr. Răzvan Constantinescu, DrMed., Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa”, Iaşi, medic primar, Centrul de Gasteroenterologie şi Hepatologie

Lect. Dr. Emanuel Copilaş, Ph.D Facultatea de ştiinţe politice, „Universitatea de Vest” Timişoara

Marius Costa, DrMed.

Anni Costa, jurnalist

Dr. Ing. Eugen Cuteanu

Dorin David, cercetător, Universitatea „Transilvania” Braşov

Iarina Demian, actriţă, regizor, scriitor

Georgeta Dimisianu, editor

Nicolae Iordan-Constantinescu, PhD, profesor asociate, Universitatea Finanţe- Bănci, Bucureşti

Prof. dr. Octavian G. Duliu, Facultatea de Fizică, Universitatea din Bucureşti

Serban Foarţă, scriitor

Ildiko Gabor-Foarţă, psiholog, traducător

Dr. Monica Ghetz, scriitor

Marius Ghilezan, scriitor

Dr. Cristian E. Ghiţă, cercetător post-doctoral, Universitatea din Bucureşti

Prof. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, Universitatea „Al. I .Cuza” Iaşi

Prof. dr. Mihaela Grancea, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Andreea Grecu, PhD, manager cultural, Asociaţia Operatorilor Culturali din România

Prof. dr. Ladislau Gyemant, Directorul Institutului de Iudaistică, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj

Prof. dr. Constantin Hlihor, Decanul Facultăţii de Istorie, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucure şti

Octavian Hoandră, scriitor, jurnalist

Prof. dr. Adrian Paul Iliescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Eugen Ionescu, DrMed., Hospices Civils de Lyon

Dr. Corina Iosif, cercetător ştiinţific, Institutul de Etnografie al Academiei Române, Cluj-Napoca

Florin Lăzărescu, scriitor

Prof. dr. Ion Bogdan Lefter, critic literar, analist cultural şi politic, scriitor, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti

Prof. dr. Sabin Adrian Luca, Universitatea „Lucian Blaga”, Director General al Muzeului Brukenthal, Sibiu

Prof. dr. Ecaterina Lung, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti

Prof. dr. Coman Lupu, Facultatea de Limbi şi Literaturi străine, Universitatea din Bucureşti

Dr. Alexandru Mamina, cercetător ştiinţific, institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Bucureşti

Sorin Mărculescu, scriitor

Prof. dr. Tudor A. Marian, professor emeritus de Fizică, Universitatea din Bucureşti

Prof. dr. Paulina Marian, profesor de Fizică, Universitatea din Bucureşti

Conf. Dr. Alexandra Mitrea, decanul facultăţii de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu

Lect. Dr. Andrei Muraru, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

Prof. dr. Oana Murarus, Facultatea de litere, Universitatea din Bucureşti

Prof. dr. Marina Mureşanu Ionescu, Facultatea de limbă şi literatură franceză, Universitatea „Al. I .Cuza” Iaşi

Dr. Carmen Muşat, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti; redactor şef, „Observatorul Cultural” Bucureşti

Dr. Lucian Nastasa-Kovács, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca

Pof. Dr. Victor Neumann, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara, director (din 2008) al scolii Doctorale Internaţionale de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara

Viorica Niscov, cercetător, traducător

Prof. dr. Gheorghe Vlad Nistor, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti

Conf. Dr. Cristian Olariu, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti

Dr. Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigaţii Speciale, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc

Alexandru Pecican, regizor

Prof. dr. Ovidiu Pecican, Facultatea de Studii Europene, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, membru în Consiliul Naţional al Uniunii Scriitorilor

Dr. Emanuel Petac, conservator al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române

Prof. dr. Zoe Petre, professor emeritus de istorie antică, Universitatea din Bucureşti

Dr. Zeno Karl Pinter, membru corespondent al Institutului Arheologic German, (DAI), Preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie

Prof. dr. Cristian Pîrvulescu, SNSPA, preşedinte Pro Democraţia

Acad. Prof. dr. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca

Prof. dr. Grigore Popescu Arbore, Chief Technology Officer, The National Research Council / CNR, Institute of Marine Sciences / ISMAR, Venice – Italy

Lect. dr. Simona Popescu, PhD, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti; scriitor

Iulia Popovici, critic literar

Prof. dr. Mihai Retegan, DHC Universitatea Ovidius, Constanta, Departamentul de Istorie a Românilor, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti

Prof. dr. Zoltan Rostas, Facultatea de Jurnalism şi ªtiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

Prof. dr. Michael Shafir, professor emeritus, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj

Prof. dr. Cezar Sigmirean, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mureş

Conf. Dr. Elena ªaulea, UNATC, Bucureşti

Ovidiu ªimonca, jurnalist, redactor şef adjunct, „Observator cultural”

Prof. dr. Monica Spiridon, PhD, habilit., Universitatea din Bucureşti, Membru al Academia Europea, Vicepreşedinte al International Comparative Literature Association (ICLA), Chair to the Experts Panel of Literature, European Science Foundation (Program ERIH), Membru al The European Pool of Reviewers, Evaluator of the European Research Council („Bringing Great Ideas to Life”, Panel SH5)

Prof. Dr. Filip Stanciu, Rectorul Universităţii „Lumina” din Bucureşti

Cornel Apostol Stănescu, fost Director General al Învăţământului Superior şi Cercetării, Ministerul Educaţiei

Prof. dr. Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Liviu Ioan Stoiciu, scriitor, publicist

Dr. Alexandru Suceveanu, emeritus director adjunct, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucharest

Prof. dr. Stelian Tănase, Facultatea de Stiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, scriitor

Prof. dr. Antoaneta Tănăsescu, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti

Prof. dr. Nicolae Serban Tanaşoca, Directorul Institutului de Studii Sud-est europene al Academiei Române

Lucian Dan Teodorovici, scriitor

Conf. Dr. Zoltan Tibori Szabo, Departamentul de ªtiinţe Politice, Administraţie şi Comunicare, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca

Conf. Dr. Nicolae Toboşaru, Universitatea din Oradea, Masteratul de Studii de securitate Europeană

Prof. dr. Florin Turcanu, Facultatea de Stiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti

Dr. Silviu Văcaru, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Iaşi

Alexa Visarion, regizor

Conf. Dr. Viorel Vizureanu, PhD, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Prof. dr. Laurenţiu Vlad, Facultatea de Stiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti

Lect. dr. Felicia Waldman, Universitatea din Bucureşti

Lect. dr. Daniela Zaharia, PhD, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti

* Lista semnatarilor rămâne deschisă.

Accesări: 9859

Share.

About Author

Leave A Reply