Sonia Coman, cel mai bun student român din străinătate în 2013 (II)

0

între poveştile „spuse” de picturi şi libertatea oferită de formele scurte de poezie

Sonia Coman (născută în 11 iunie 1988) a ştiut de copil care îi este drumul în viaţă. Cum altfel să explici faptul că tânăra care este în prezent doctorand în istoria artei la Universitatea americană Columbia pictează de când avea 3 ani şi a avut prima expoziţie la vârsta de 6 ani?! Pasiunea pentru desen perfecţionată în cursuri particulare, dar şi la Colegiul Naţional de Arte “Regina Maria” din Constanţa, oraşul natal al Soniei ia fost mai apoi completată de cea pentru cuvinte potrivite în poezii scurte. În 2007 câştigă o bursă integrală la Universitatea Harvard, acolo unde a studiat istoria artei ca domeniu principal şi “Artele Plastice” în postura de domeniu secundar. Specializări absolvite în 2011 cu “Magna cum Laudae”. Urmează doc toratul în istoria artei la Columbia, început în 2011. De anul trecut este asistent uni versitar la Universitatea Columbia şi asis tent de cercetare la Columbia Business School din 2012. Are premii literare câşti gate în România şi peste hotare, zeci de poe zii publicate în ţară şi în străinătate, premii în pictură şi expoziţii personale sau de grup. Pentru toate aceste motive şi pentru toate celelalte, care nu îşi mai găsesc spaţiul, cu minte, în aceste pagini, Sonia a fost aleasă în cadrul Galei Studenţilor Români în Străi nătate cel mai bun student român din străi nătate în anul 2013.

“Educația pe care am primito  în România ma ajutat în mod semnificativ să obțin bursa de la Harvard”

De ce din România ția fost cel mai greu să te desparți? 

‐ Mi‐a fost și îmi este greu să fiu departe de familie și să nu pot vorbi și scrie în mod frecvent în limba română. Cu toate acestea, nu consider că m‐am despărțit de familie sau de limba maternă, chiar dacă nu sunt în țară.

Ce din România ai dus cu tine atunci când ai  plecat? 

‐ Am încercat să mențin credința și valorile creș‐ tine în care am fost crescută. De asemenea, am avut bucuria de a vorbi cunoscuților și prietenilor americani și de alte naționalități despre limba și cultura țării mele. Nu în ultimul rând, educația pe care am primit‐o în România m‐a ajutat în mod semnificativ să obțin bursa de la Harvard; de aceea, ca studentă acolo, am reprezen‐ tat, în diverse situații, ce înseamnă să ai o educație ro‐ mânească.

O zi obișnuită la Columbia, un “puzzle” de preocupări  În prezent ești și doctorand la Columbia, și asistent universitar, și pictezi. Cum arată o zi obișnuită pentru tine?

‐ În prezent predau două seminarii pe săptămână, ca asistent universitar (teaching fellow), pentru cursul introductiv de istoria artei de la Barnard College (uni‐ versitate înfrățită cu Columbia și aflată în același cam‐ pus). De asemenea, mă pregătesc pentru examenul necesar în vederea obținerii diplomei de Master of Phi‐ losophy, care atestă capacitatea mea de a preda istoria artei la nivel universitar. Pe lângă activitatea artistică și literară, scriu recenzii ale unor expoziții de artă con‐ temporană și co‐organizez un simpozion de istoria artei pus la cale de Columbia în colaborare cu Cambridge University în Marea Britanie. În această primăvară, voi susține două conferințe la Montreal, în Canada, și la New York. Având în vedere aceste activități diverse, îmi împart ziua între ședințele de la facultate, întâlnirile in‐ dividuale cu studenții, studiul la bibliotecă și sesiunile de pictură sau de scris de acasă. Încerc, totodată, să am o viață socială normală; de aceea, îmi fac timp să mă în‐ tâlnesc cu cei dragi, la o cafea, o plimbare sau un spectacol.

10-a

Ce a adus în plus în “cufărul” tău cu experiențColumbia? 

‐ La Columbia lucrez sub îndrumarea unor profe‐ sori excepționali; am, de asemenea, oportunitatea ex‐ traordinară de a preda unor studenți inteligenți și ambițioși, o activitate care îmi aduce mari satisfacții și din care am eu însămi foarte multe de învățat. Aici am aprofundat studiul istoriei artei și m‐am decis asupra specializării mele actuale, care împletește arta euro‐ peană cu cea est‐asiatică. Fiind la New York, am avut șansa de a vedea câteva fabuloase colecții private de artă și de a fi la curent în permanență cu ce se petrece pe scena artei contemporane, în galeriile din Chelsea și Lower East Side. Columbia este foarte bine conectată cu orașul în care se află, ceea ce este deosebit de benefic pentru cei care lucrează în domeniul cultural.

10-b

“Nu am avut niciodată probleme pentru că sunt din România”

Cum este să fii român peste hotare?

‐ În primul rând, aș vrea să menționez că nu am avut niciodată probleme pentru că sunt din România. Cei din jur sunt în general interesați să afle mai multe despre România, ceea ce pe mine mă bucură de fiecare dată. Un avantaj l‐a reprezentat educația pe care am primit‐o acasă la nivel preuniversitar, fiind o bază solidă de cu‐ noștințe pe care am clădit tot ce am învățat și am făcut ulterior.

Te vezi revenind în România?

‐ Nu exclud această posibilitate și sunt deschisă oportunităților care s‐ar putea ivi. Personal nu găsesc un motiv temeinic pentru a refuza întoarcerea acasă. În prezent sunt la jumătatea programului de doctorat de la Columbia; de aceea, prioritatea mea este să îmi fi‐ nalizez cu bine studiile.

Cum se vede România de la distanță?

‐ Fiind la distanță, sunt conștientă că nu înțeleg situația din țară în toată complexitatea ei, deși încerc să fiu la curent și să evaluez ceea ce se întâmplă. Societa‐ tea românească pare să fie într‐un proces intens de transformare. Sunt anumite aspecte pozitive ale aces‐ tei situații ‐ de exemplu implicarea civică tot mai pro‐ nunțată și efectele benefice ale presei ‐ care îmi dau speranță în viitor. Domeniul cultural, cu frumoase ex‐ cepții, pare să evolueze într‐un ritm foarte lent; este necesar un dialog mai angajat cu ceea ce se întâmplă în străinătate (de exemplu, prioritizarea cercetării și dez‐ voltarea unor programe educaționale diversificate și atractive pentru public în cadrul muzeelor).

“Acest premiu mă încurajează să merg mai departe pe drumul pe care lam ales”

Ce a însemnat să fii considerată studentul român al anului printre cei care studiază peste hotare?

‐ Această distincție reprezintă pentru mine o mare onoare. Este o recunoaștere din partea unui juriu de‐ osebit de distins, oferită într‐un context marcat de pro‐ fesionalismul Ligii Studenților Români din Străinătate. Acest premiu mă încurajează să merg mai departe pe drumul pe care l‐am ales și să continui să încerc să fac bine tot ceea ce fac.

În acest context te întreb: de ce tot mai des eli tele aleg să studieze peste hotare și prea puține revin? 

‐ Cred că alegerea de a studia în străinătate, motivată de dorința de a avea experiența unui alt sistem de educație, este una absolut normală pentru ti‐ nerii ambițioși din România, ca și pentru cei din alte țări. Pentru ca tinerii educați în străinătate să revină în țară, ar fi necesare atât o dorință sinceră din par‐ tea acestora de a reveni acasă, cât și dezvoltarea unor oferte profesionale competitive pentru acești tineri în România.

10-c

‐ Prin ce e cunoscută România în mediile în care te învârţi tu? 

Istoria politică a ţării, mai ales cea recentă, re‐ prezintă cel mai frecvent subiect de conversaţie, din experienţa mea de până acum, atunci când vine vorba despre România. Mulţi ştiu, desigur, despre Constantin Brâncuşi, Eugen Ionescu, Mircea Eliade. Filmul românesc contemporan este, de asemenea, foarte bine cunoscut şi apreciat. Mediile în care am ocazia să vor‐ besc despre România sunt în sfera culturală, ceea ce probabil dictează ceea ce este cunoscut şi ceea ce suscită interes. Pe de altă parte, aceste conversaţii mi‐au confirmat importanţa care merită acordată culturii ro mâneşti şi viitorului ei.

R. Anda Toma 

Share.

About Author

Leave A Reply