Universul Biedermeier, picturile lui Paolo Tait și un exerciţiu de admiraţie faţă de podoabe din trecut sau despre trei provocări

0

Trei oferte vă pot “deturna” de pe traseele dumneavoastră prin România, invitândusă treceţi pragul mai multor expoziţii. La Muzeul Naţional de Artă (MNAR) puteţi desco peri peste 200 de piese de patrimoniu din fondul MNAR, unele prezentate în premieră absolută. Lucrările tulburător de frumoase ale italianului Paolo Tait vă aşteaptă pe si mezele Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Aproximativ 80 de piese din patri moniul Muzeului Național de Artă al Româ niei care datează din secolele XVIII – XIX vă aşteaptă să le oftaţi în preajmă: podoabe din trecut, nicidecum desuete, numai bune de admirat.

Piese de patrimoniu,unele prezentate în premieră,în expoziţia “Epoca Biedermeier în Țările Române 18151859″

Până în 27 aprilie, la Muzeul Național de Artă al României, puteţi vizita expoziţia “Epoca Biedermeier în Țările Române 1815‐1859”. Expoziţia cuprinde o selecție de aproximativ 235 piese de patrimoniu ‐ pictură, gra‐ fică (desene, acuarele, gravuri), miniaturi, bijuterii, tex‐ tile, argintărie și mobilier ‐ din fondul Muzeului Național de Artă al României, dintre care o parte prezentate în premieră absolută.

Stilul Biedermeier este un stil internațional, bur‐ ghez, care s‐a manifestat cu precădere în Germania, Austria, nordul Italiei și țările scandinave, în perioada 1815‐1848. Expoziția reflectă impactul acestui curent european asupra artei românești, într‐o perioadă în care societatea românească trecea printr‐un spectacu‐ los proces de modernizare.

Arta Biedermeier a fost caracterizată în trecut ca fiind simplă, comodă, lipsită de pasiune, un amestec de obiectivitate și idilism. Istoricii contemporani încearcă astăzi să o prezinte într‐o nouă lumină, apreciind inte‐ resul acesteia pentru intimism și scenele de familie, pentru modul în care a coexistat alături de curente pre‐ cum neoclasicismul sau romantismul.

 Paolo Tait expune a doua oară în România

Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Țării Crișurilor și Consulatul Onorific al României pentru Tren‐ tino ‐ Alto Adige vă invită până în 2 martie la expoziţia „Arhefanii”, a artistului italian Paolo Tait. Născut în 1952, în Mezzolombardo din regiunea Trentino‐Alto Adige/Südtirol, în nordul Italiei, a deschis numeroase expoziții personale și de grup în Italia, Germania și Da‐ nemarca, iar în România a mai expus la Muzeul Țării Crișurilor, în anul 2007. În 2011, a reprezentat Italia la a 54‐a ediție a Bienalei de la Veneția.”Lucrările lui Paolo Tait sunt grandioase, tulburătoare și frumoase. Sunt  fructul unei gândiri libere și puternice care nu face com‐ promisuri cu ceea ce există deja sau a existat ca formă consacrată în timp. Pentru el, creativitatea începe acolo unde se stinge lumina zilei simplă și socială, unde pă‐ durea tace și se strecoară în muta penumbră a tufișurilor”, susţine Vittoria Coen, citată de cultura.ro.

11-1

Expoziția este organizată sub patronajul Ambasa‐ dei Italiei în România, al Ambasadei României în Italia, al Consulatului General al României din Milano, al Regiunii Autonome Trentino‐Alto Adige/Südtirol, al Provinciei Au‐ tonome Trento și al Primăriei din Mezzolombardo (TN).

Expoziția poate fi vizitată de marţi până dumi‐ nică, între orele 10.00 și 18.00.

Descoperiţi podoabe din trecut

“Podoabe din trecut: Paftale și bijuterii din colecțiile MNAR” este expoziţia căreia sunteţi invitaţi să îi treceţi pragul până în 27 aprilie, la Muzeul Național de Artă al României. Expoziţia aduce în atenția publicului o selecție de aproximativ 80 de piese din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României care datează din secolele XVIII – XIX. Sunt incluse obiecte din argint, uneori aurite, lucrate într‐o diversitate de tehnici: tur‐ nare, ciocănire, ajurare, filigran. Acestea provin din ate‐ liere grecești, bulgărești, cipriote, turcești și românești.

Paftalele sunt decorate cu sidef, perle, coral, sticlă de diferite culori, pietre prețioase în monturi aplicate sau sunt lucrate în tehnica emailului policrom. De cele mai multe ori au fost folosite simultan tehnici diferite de execuție și ornamentare, pentru a oferi ritmicitate mo‐ tivelor decorative.

Paftalele au devenit un accesoriu vestimentar obiș‐ nuit în Țările Române în perioada domniilor fanariote, ca‐ racterizată prin influența sporită a culturii grecești. Bărbații purtau șalvari și papuci cu vârful răsucit, iar moda feminină includea rochii cu cingători viu colorate și multe bijuterii. Ca tipologie, obiectelor de uz cotidian li se alătură cele desti‐ nate ținutelor de Curte, de nuntă și de sărbătoare.

11-2

Odată cu epoca de tranziție a societății românești de la modelul greco‐oriental către modernitatea occi‐ dentală, formele și motivele decorative de tradiție post‐ bizantină și orientală au fost abandonate în favoarea repertoriului baroc sau Biedermeier, iar schimbarea a fost asumată în special de elita intelectuală.

Între anii 1840 și 1870, purtarea paftalelor a devenit desuetă, moda feminină adoptând în totalitate croiurile și cromatica occidentală. Ele au revenit la modă în jurul anului 1870 datorită principesei Elisabeta, viitoarea regină a României, care introdus la Curte portul național românesc accesorizat cu paftale. De asemenea, exemplul ei a fost urmat de elita feminină a vremii până în pragul Primului Război Mondial. Regina Maria a purtat paftalele cu eleganță și rafinament și în perioada interbelică.

Date şi imagini furnizate de Ministerul Culturii.

Pagini coordonate de R. Anda Toma 

Share.

About Author

Leave A Reply