– Vă aflaţi la cel de-al treilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj. Înainte de a deveni preşedinte aţi deţinut timp de opt ani funcţia de vicepreşedinte al judeţului Gorj. Exceptând această experienţă vastă, care sunt atuurile cu care aţi recâştigat încrederea gorjenilor.
– Am ajuns să cunosc problemele judeţului. Dar cea mai bogată experienţă dobândită este lucrul cu oamenii. În adminisraţie, fără spirit de echipă, nu faci nimic. Nu este simplu să fii într-o funcţie de conducere, într-un sistem administrativ care necesită fluentizare pentru a scăpa de o birocraţie stufoasă. Este nevoie de seriozitate şi ambiţie. Acestea definesc din punctul meu de vedere respectul faţă de cetăţeni. Din momentul în care am făcut primul pas către administraţie mi-a fost foarte clar care îmi sunt priorităţile. Gorjenii au fost cei care m-au cucerit pe mine. Pot să vă spun că întotdeauna am simţit încredere reciprocă. Astfel că, Gorjul a devenit şi este şi acum prioritatea mea. Oamenii sunt prioritatea mea.
– Gorjul este un judeţ cu potenţial şi aşteptări majore din punct de vedere energetic, dar şi turistic. Cum veţi pune în valoare aceste două bogaţii ale judeţului?
– Judeţul Gorj nu are valoare doar din punct de vedere energetic şi turistic. Are multe alte atuuri nevalorificate la adevarata lor capacitate. Adaug aici potenţialul agricol, cultural şi mai ales uman.
Administraţia publică locală trebuie să aibă o strategie de dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung pentru a reuşi o promovare solidă a zonei pe care o reprezintă. Atragerea de fonduri europene este vitală pentru dezvoltarea oricărui domeniu din cele pe care vi le-am amintit. Este foarte importantă gândirea unui plan de promovare, să te faci cunoscut ca judeţ, să ai deschidere către nou. Cred că infrastructura, accesul facil al turistului, al omului de afaceri într-o zonă de interes pentru el este prima condiţie de bază căre succes. Or, la acest capitol, o spun cu tărie că judeţul Gorj se prezintă destul de bine. Atragerea de investitori străini este o altă variantă de a pune în valoare potenţialul judeţului Gorj.
– Regionalizarea este una dintre priorităţile declarate ale premierului Ponta şi a Guvernului. Care credeţi că va fi locul şi rolul judeţului Gorj în viitoarea regiune Oltenia?
– Regionalizarea va reaşeza din temelii tot sistemul administrative, dar mai ales mentalitatea oamenilor care lucrează în sistemul public. Fiecare judeţ are rolul său distinct în conturarea unei unităţi administrativ-teritoriale la nivel macro, după modelul euro-regiunilor. Judeţul Gorj este definitoriu pentru regiunea istorică Oltenia.
– Care sunt domeniile în care judeţul Gorj îşi propune să atragă investitori străini?
– În aceleaşi domenii pe care vi le-am amintit mai devreme. Turism, agricultură, cultură, economie şi revin, şi o voi face-o de fiecare dată cu aceeaşi hotărâre, avem peste toate, un deosebit potenţial uman. Ca sprijin şi orientare în ancorarea unei afaceri în Gorj, pun la dispoziţie documentul “Euro-strategie, euro-adminisraţie, euro-cetăţeni” care a devenit practic biblia aparatului de lucru al Consiliului Judeţean Gorj. Este de fapt strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj pentru perioada 2011-2020. Poate fi găsit pe site-ul institutiei.
– Gorjul l-a dat României pe actualul premier, Victor Ponta. Ce aşteaptă gorjenii de la el?
– Eu aş zice mai degrabă ce aşteaptă o ţară întreagă de la el. Gorjenii au nevoi şi doleanţe la fel ca şi celelalte judeţe. Nu trebuie să ne gândim că, dacă premierul este gorjean, trebuie să beneficiem de favoritisme. Nu aceasta este intenţia şi nici nu ar fi corect faţă de colegii din ţară. A fost realmente o reuşită a noastră ca primul-ministru să plece de la Gorj. Ne mândrim cu acest lucru.
– Aţi lansat strategia pentru dezvoltarea judeţului Gorj până în anul 2020.
– Printr-o dezvoltare echilibrată, Gorjul va deveni mai prosper, mai întreprinzător, mai turistic, mai verde şi mai social. Ce înseamnă. Prosper prin folosirea cumpătată a resurselor naturale, întreprizător prin atragerea de investitori şi crearea de locuri de muncă, turistic prin potenţial folosit la maximum, social printr-un sistem de protecţie socială solid construit pe incluziune şi solidaritate.
– Cât de interesant şi atrăgător este Gorjul ca destinaţie turistică pentru românii din diaspora?
– Pentru oricine este evident faptul că judeţul Gorj are o aşezare geografică de excepţie. La poalele Munţilor Parâng şi Vâlcan, pe o lungime de zeci de kilometric – dacă parcurgi drumul de sub munte şi urci apoi pe Transalpina – ai parte de panorame montane rustice. Wikipedia îţi poate oferi o descriere amănunţită a Gorjului. Dar nimic altceva nu îţi poate oferi sentimentul cald pe care îl trăieşti când te afli în mijlocul oamenilor acestor locuri. Simţi ceva aparte, nealterat, simplu. Să ştiţi că, pe lângă faptul că are o încărcătură istorică emoţionantă, judeţul Gorj a fost sursă de inspiraţie poetică pentru mulţi artişti. De unde credeţi că s-a inspirat Brâncuşi dacă nu din această mândrie de gorjean? Din locurile de care i se făcea atât de des dor? Românii au acelaşi suflet oriunde s-ar afla. Simt şi trăiesc româneşte, iubesc şi se mândresc cu valorile româneşti. De fiecare dată când li se face dor de meleagurile natale sau când vor să le arate prietenilor din alte ţări cum este pe la noi, să nu ezite să le recomande vizitarea judeţului Gorj. Să vină acasă la Brâncuşi pentru a-şi găsi armonia fie chiar şi pentru o clipă.
Laura Hant
