Nicolae Bănicioiu este medic stomatolog. Nu vede întâmplătoare numirea unui medic în postul de ministru al Tineretului şi Sportului, în contextul în care studiile demonstrează tot mai insistent repercusiunile nefaste pe care viaţa sedentară le are la grupe de vârstă tot mai tinere. În acest context, pledoaria pentru mai multă mişcare pentru sănătate, dar şi pentru condiţii mai bune pentru cei care fac din sport performanţă vine firesc. Ministrul admite că nu este adeptul surprizelor şi că preferă să îşi construiască strategiile, atât cele legate de tineret, cât şi pe cele care vizează sportul, cu paşi siguri. Una dintre priorităţile deja identificate este crearea premiselor necesare pentru ca tinerii plecaţi peste graniţele ţării să îşi dorească să revină acasă.
Pledoarie pentru mişcare, indiferent de vârstă
– Ce face un medic la Ministerul Tineretului şi Sportului?
– Poate la prima vedere veţi considera neobişnuit ca un medic să gestioneze destinele sportului şi tineretului în România. Vreau să vă atrag atenţia asupra ultimelor studii efectuate despre impactul sportului asupra stării de sănătate, care ne arată date alarmante despre creşterea incidenţei obezităţii infantile, creşterea numărului de decese cauzate de bolile cardiace, dar şi despre restul afecţiunilor cauzate de sedentarism. Cred cu tărie că, dacă voi reuşi să determin o categorie cât mai mare de oameni – începând de pe băncile şcolii şi continuând până la vârste înaintate – să se îndrepte către practicarea sportului în mod regulat, vom ajunge să ameliorăm aceasta situaţie îngrijorătoare. Având în vedere că ne creionăm parcursul în viaţă încă din tinereţe, concentrarea atenţiei asupra tinerilor ne poate asigura că generaţiile care vin după noi vor fi mult mai puţin afectate de aceste probleme.
Recompensarea performanţelor sportive, una din priorităţi
– Care sunt priorităţile ministrului Nicolae Bănicioiu pentru 2013?
– O listă de priorităţi este destul de dificil de întocmit în momentul de faţă, deoarece suntem în etapa de evaluare a situaţiei din minister. Dar vă pot spune că îmi voi concentra atenţia asupra modalităţii de a atrage un numar cât mai mare de oameni către practicarea sportului de masă, asupra creşterii numărului de ore de educaţie fizică şi sport în şcoli, asupra obţinerii unor rezultate sportive mai bune, atât prin refacerea infrastructurii specifice, precum şi prin îmbunătăţirea condiţiilor asigurate celor care fac sport. De asemenea, mă preocupă crearea unui sistem echitabil de recompensare a celor ce obţin performanţă sportivă în România. În ceea ce priveşte partea de tineret, consider că avem responsabilitatea ca, prin creionarea unor programe adecvate, să contribuim la dezvoltarea armonioasă a tinerilor, la pregătirea lor pentru noile cerinţe de pe piaţa muncii. Mă preocupă în mod egal interconectarea cu programele pentru tineret de la nivelul Uniunii Europene. Toate acestea ne vor permite să creştem valoarea resursei umane pe care ţara noastră se va în viitor.
Foştii sportivi de performanţă nu vor fi uitaţi
– La ce surprize să ne aşteptăm?
– Să ştiţi că nu sunt omul surprizelor, prefer o strategie clară în locul neprevăzutului, o strategie care să ne permită să ne atingem obiectivele cât mai bine. Mă gândesc că un element de noutate ar putea fi demersul meu de a atrage şi implica în gestionarea problemelor sportului foşti sportivi de performanţă, care pot aduce o opinie avizată şi pot conferi şi acum un plus de valoare sportului românesc.
Legătura dintre tinerii plecaţi din ţară şi România, mereu vie
– Plănuiţi să implicaţi şi diaspora în proiectele Ministerului pe care îl conduceţi?
– Diaspora este foarte importantă pentru noi, dacă luăm în considerare numărul tinerilor care sunt plecaţi în afara graniţelor. Scopul nostru este să păstrăm vie legătura dintre ei şi ţara natală, aşa că vom continua programele aflate în desfăşurare, acelea privind organizarea de tabere pentru tinerii plecaţi, astfel că aceştia vor putea să fie în permanenţă în contact cu ceea ce se întamplă în ţară. Reciproca este şi ea valabilă, în sensul că şi tinerii din ţară pot avea posibilitatea ca – prin intermediul unor programe cu entităţi din afara graniţelor – să cunoască realitatea imediată din alte ţări, o realitate care este diferită de cea a programelor gen „travel”.
Pentru o Românie atractivă în ochii tinerilor
– Credeţi că, în contextul actual, locul tinerilor din România este în ţară sau în străinătate?
– Categoric locul tinerilor este în ţară, dar decizia aceasta este numai a lor, noi nu putem decât să ne implicăm în crearea de programe care să îi facă să rămână sau să revină în România. Sunt convins că orice tânăr care acum este în afara graniţelor ţării simte şi gândeşte româneşte, de aceea noi trebuie să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a-i ajuta să se întoarcă.
Revenirea tinerilor români acasă, un plus pentru ţară
– Pledaţi, să înţeleg, pentru întoarcerea tinerilor plecaţi ca să îşi clădească un viitor acasă?
– Desigur: întoarcerea tinerilor noştri plecaţi – fie la studii, fie la muncă – în afara graniţelor poate fi un plus pentru România. Gândiţi-vă că ei se vor întoarce cu toate cunoştinţele dobândite şi vor avea capacitatea să producă un impact semnificativ pentru viitorul României. Noi trebuie doar să creăm premisele ce vor face posibilă reîntoarcerea lor. Dacă vor avea sentimentul de siguranţă, dar şi posibilităţi de câştig similare cu cele din alte ţări europene, atunci cred că nu vor ezita să se întoarcă acasă.
– Care este mesajul dumneavoastră pentru cititorii revistei diaspora.ro?
– Doresc să mulţumesc revistei diaspora.ro pentru ocazia acordată de a mă adresa şi românilor plecaţi pe alte meleaguri. Munca voastră este importantă pentru că reprezintă un canal de comunicare cu tinerii aflaţi în afara graniţelor României, tineri pe care vreau să îi asigur de preocuparea noastră continuă de a menţine legătura permanentă cu ei şi doresc să le spun că România le este în continuare patrie.
Dr. Alex Todericiu
