În pragul sărbătorilor pascale, Preasfinţitul Daniil Stoenescu, Episcop-locţiitor al Daciei Felix de la Varset, a dialogat cu reprezentantii diaspora.ro. Despre o Biserică Ortodoxă mai aproape de oameni, despre uniunea creştinilor, despre ce aşteaptă Biserica Ortodoxă Română de la credincioşi, gânduri epntru românii din diaspora, într-un interviu care te îndeamnă “să descoperi stropul de cer în fiecare bulgăre de pământ”.
• Biserica Ortodoxă Română nu poate fi nicidecum ambiţioasă, ci “blândă şi smerită cu inima“
– O parte dintre români îşi doresc o Biserică Ortodoxă mai socială, mai apropiată de oameni şi de nevoile lor zilnice, o biserică mai ambiţioasă în rezolvarea multiplelor probleme grave cu care se confruntă societatea românească actuală. Ce face BOR în această direcţie?
– Biserica Ortodoxă Română nu poate fi nicidecum ambiţioasă, ci “blândă şi smerită cu inima”, precum Întemeietorul ei divin, Domnul Nostru IIsus Hristos (Matei 11, 29); iar mai aproape de oameni poate fi prin Cristelniţa Botezului, prin Epitrahilul Spovedaniei, prin cununiile de la Cununie, prin asistenţă socială, atâta câtă este şi cât ar mai putea fi; prin Taina Sfântului Maslu pentru bolnavi şi prin slujbă, dezlegarea de la Înmormântare şi Crucea de la căpătâi. Nu cred că este sau ar putea fi vreo altă instituţie, organizaţie sau asociaţie din România mai apropiată de sufletul neamului decât Biserica Ortodoxă. La această întrebare cel mai competent răspuns ni-l dă Sfântul Apostol Petru prin cuvintele rostite cu prilejul vindecării slăbănogului de la Poarta cea Frumoasă a templului: “aur şi argint nu am, dar ceea ce am îţi dau în numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, scoală-te şi umblă!” (Faptele Apostolilor 3,6).
• noul Papă, o “alegere providenţială”
– Întreaga planetă trece printr-o criză care, sub impactul globalizării, a căpătat dimensiuni fără precedent. Ce sfat le dati românilor pentru a reuşi să treacă mai uşor prin această situaţie dificilă?
– Criza actuală, sub toate aspectele ei, are cauzele în criza spirituală şi morală. Acelaşi Parinte, autor al picturii Sfântului Francisc de acum peste 30 de ani în urmă, spunea: “Nu va putea avea omul pace pe pământ, câtă vreme-i în război (sau în conflict) cu Dumnezeu. Pentru că însăşi existenţa este dovada Asistenţei”.
– Cum definiţi relaţiile cu Biserica Greco-Catolică din România?
– Ar putea fi mai bune decât mai rele pentru că suntem cu toţii români.
– Lumea catolică a ales un nou Papă, care din primele momente de după alegeri, începând cu opţiunea sa pentru numele de Franciscus I şi cu tot ce a urmat până astăzi, se pare că va imprima un nou curs în evoluţia acestei importante biserici. Cum vedeţi acestă alegere?
– Ni se pare una providenţială, anticipată de Preacuviosul Părintele nostru Arsenie Boca (1910-1989), prin pictarea cu îndrăzneală vizionară a Sfantului Francisc d’Asissi în anii 70 ai veacului trecut, in “norul de martori” ( Evrei 12,1) printre sfinţii ortodocşi din Biserica Ortodoxă Română de la Drăgănescu, de lângă Bucureşti, unde Sfinţia Sa se afla într-un fel de exil. Este singurul sfânt catolic, de după Schisma din 1054, pictat într-o biserică ortodoxă. Iar într-un context oarecare din acei ani l-am auzit pe autorul picturii respective spunându-i cuiva: “Acesta este ecumenismul meu”.
– În ziua de azi se discută în cercuri responsabile din Europa de Vest tot mai mult despre necesitatea unei uniuni a creştinilor, ca unică alternativă de rezistenţă în faţa presiunilor curente. Credeţi că un anumit gen de uniune este necesar şi posibil?
– Nu cred în niciun altfel de uniune a creştinilor, decât în refacerea unităţii Bisericii lui Hristos, atunci când va voi El, ca împlinire a cuvintelor Lui de la Cina cea de Taină din Rugăciunea Arhierească: “Ca Toţi să fie una; Ioan 17,21. Acest lucru se va împlini printr-o nouă revărsare a Duhului Sfânt”.
• un sfat de sărbătoare pentru români: “Să–şi pregătească haina de nuntă a sufletului pentru Marea Zi a Învierii Domnului“
– Ce aşteaptă BOR de la credincioşii săi?
– Să fie creştini adevăraţi, să fie români adevăraţi, să fie ortodocşi adevăraţi, să fie fii adevăraţi ai Bisericii, “Mama poporului român”, după cuvintele inspirate şi adevărate ale lui Mihai Eminescu. Să fie plini de iubire, plini de credinţă, plini de smerenie, plini de fapte bune, senini, echilibraţi, cu faţa spre cer şi cu mâinile binecuvântate şi antrenate “în tot lucrul cel bun”.
– Românii de pretutindeni se pregătesc pentru celebrarea sărbătorii creştine a Paştelui. Urmează, aşadar, o perioadă de mare trăire spirituală în care legătura prin credinţă dintre om şi biserică va câştiga în intensitate. Ce trebuie să ştie şi să facă românii credincioşi în perioada rămasă până la Duminica Paştelui?
– Să-şi pregătească haina de nuntă a sufletului pentru Marea Zi a Învierii Domnului din anul mântuirii, 2013.
– Ce mesaj doriţi să adresaţi românilor din diaspora?
– Câteva îndemnuri sau cuvinte, în calitate de Episcop al românilor din Serbia, pentru toţi şi pentru fiecare în parte: “Să dai 40 de pomeniri la Liturghia cosmică, care nu are Otpust. Să-ţi arzi toate vreascurile minţii pentru ca să poţi ajunge, în cele din urmă, la unicul gând de foc al rugăciunii lui Iisus. Să descoperi universul ortodoxiei până şi într-o coajă de pâine. Să-ţi conectezi prezenţa la Atotprezenţa lui Dumnezeu. Să descoperi stropul de cer în fiecare bulgăre de pământ. Nu sunt bucurii adevărate decât cele înlăcrimate.
Constantin Hant
Învierea Domnului, pictura Părintelui Arsenie Boca în Biserica Drăgănescu
