BRU, istoria vieneză
Biserica Română Unită cu Roma are o legătură specială cu Viena. Această istorie este legata de însuşi actul Unirii în 1699-1701. Primul nostru episcop consacrat, Atanasie Anghel, a avut aici, la Viena, parte de succes şi confirmare, dar şi de punere la încercare, totuşi actul Unirii fiind desăvârşit şi recunoscut politic tocmai aici. Die Rumänisch Unierte Kirche hat eine besondere Verbindung mit Wien. Die Geschichte betrifft die Vereinigung der rumänischen mit der Handlung selbst Vereinheitlichung in 1699-1701. Unser erster Bischof geweiht, Atanasie Anghel, hatte hier in Wien, ein Teil von Erfolg und Bestätigung, sondern auch, um den Test, aber Vereinheitlichung Gesetz desăvârşit werden erkannt und nur politisch.
Episcopul Atanasie la Viena, proclamarea Unirii În 5 februarie 1701, vlădica Atanasie pleacă de la Alba Iulia la Curtea Imperială, în sunetele clopotelor. De fapt, Atanasie mergea la Viena ca să-şi lămurească situaţia, adică să se dezvinovăţească, dacă va fi nevoie, de acuzele aduse contra lui, pentru a stabili, împreună cu Împăratul, condiţiile Unirii şi a căuta un remediu pentru a putea trece peste toate piedicile pe care duşmanii lui le puneau acestei măreţe opere.
Aici, la Viena, face declaraţia şi jurământul de Unire şi, în 7 aprilie 1701, pentru prima oară, el semnează „Episcopul Bisericii unite a Valahilor”. Episcopul Atanasie rămâne la Viena unde este consacrat în 25 Martie 1701, până în Mai 1701, timp în care se parafează
documentele Unirii.
Si alţi episcopi şi mitropoliţi ai BRU au trăit momente cruciale la Viena, ca Atanasie Rednic, care a fost consacrat episcop aici, în 1764-1765. La fel, urmaşul acestuia, Grigore Maior, a fost consacrat în 23 aprilie 1773, în biserica curţii imperiale din Viena, în prezenţa împărătesei Maria Tereza şi a fiului ei Iosif II. La sfârşitul slujbei, episcopul Grigore Maior, însoţit de călugării bazilieni Silvestru Caliani şi Ignaţiu Darabant a binecuvântat pe Împărăteasa Maria Tereza, care i-a făcut cadou o cruce pectorală şi un inel episcopesc. Împărăteasa, mişcată de ceremonialul bizantin, din admiraţie faţă de bisericile catolice de rit bizantin, a decis înfiinţarea la Viena a Colegiului Sf. Barbara, în care s-au acordat Diecezei de Alba Iulia şi Făgăraş 9 burse de studiu, iar celei din Oradea – 6 burse.
Mişcarea memorandistă „Supplex Libellus Valachorum” a avut de asemenea ca teatru major de desfăşurare Viena, unde episcopii Ioan Bob şi Ignaţiu Darabant au susţinut cauza naţiunii române în anii 1790-1792.
În plus, toţi episcopii uniţi au fost şi consilieri imperiali intimi. În acest fel, mesajul spiritual al populaţiei româneşti a putut fi cunoscut şi influenţa factorii de decizie şi judecată ai Imperiului habsburgic. La timpul lor, Horea (1782-1783) şi Avram Iancu (1850-
1851) au luat drumul Vienei şi au fost ascultaţi în momente decisive pentru românii din Transilvania.
Se impune constatarea că, încă de acum 300 de ani, actul Unirii a fost o acţiune populară de integrare în Europa nu numai prin apropierea de Roma şi catolicism, cât, îndeosebi, prin deschiderea accesului bilateral al poporului român către valorile morale,
culturale, etice şi politice ale Apusului.
Parohia din Viena
La Viena a funcţionat un seminar preoţesc înfiinţat la 1775 pe lângă biserica Sf. Barbara, care fusese decretată de Împărăteasa Maria Tereza ca lăcaş de cult al tuturor credincioşilor greco-catolici din Imperiu, statut care se păstrează până astăzi. La acest seminar au studiat corifei ai ‘colii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe ªincai, Petru Maior) şi mari teologi uniţi. Capela Sf. Iosafat, din cadrul bisericii Sf. Barbara, a fost pictată de prefectul de studii, teologul român Efraim Clain (Klein). Astfel, de la 12 ianuarie 1779 şi până la 12 ianuarie 1782, Samuil Micu Klein a deţinut funcţia de pre-fect de studii; Iacob Aron a fost, la fel, prefect de la 15 octombrie 1780 până la 15 octombrie 1783; lui Micu i-a urmat în funcţie ªtefan Andrei Salciai, până la 1786. Dintr-un număr de 23 alumni, identificaţi de Părintele Vasile în lucrarea sa de diplomă, unii au nume cunoscute prin contribuţiile lor literare sau politice: Ioan Budai Deleanu (1778-1783), Ioan Para (1775-78), Samuel Vulcan (1779-83). După 1775, se manifestă o comunitate românească bine consolidată la Viena, având şi un ziar propriu: „Sionul Românesc”.
Au mai activat preoţi militari uniţi în cadrul parohiilor militare. Remarcăm prezena ca preot militar la Viena, în perioada primului
război mondial, a viitorului Cardinal Iuliu Hossu, de altfel simultan cu o altă mare personalitate a vieţii româneşti – Iuliu Maniu, care,
fiind ofiţer al armatei imperiale, va asigura ordinea la prăbuşirea imperiului în noiembrie 1918 şi se va adresa parlamentelor din Viena şi Budapesta în apărarea cauzei româneşti.
Una din Evangheliile tipărite la Blaj în 1900 şi folosite de preoţii militari uniţi în timpul Primului Război Mondial se păstrează pe altarul Bisericii noastre.
În anii 60’ ai secolului XX, acordau asistenă spirituală comunităţii româneşti din Viena: Monseniorul Olimpiu Bârlea, care activa simultan şi în Elveţia şi Părintele Vasile Săpârţan din München. Tot în această perioadă au avut loc vizitele pastorale ale episcopului Vasile Cristea de la Roma. După 1967, din lipsă de preoţi, Parohia îşi suspendă temporar activitatea, în această perioadă, pentru Sfintele Sacramente: Botez, Cununie, credincioşii noştri au fost nevoiţi să apeleze fie la bisericile noastre din Roma, München sau la parohia Sf. Barbara, care însă nu mai avea preoţi români.
Activitatea parohiei române unite s-a reluat în 1993. La început, Sf. Liturghie s-a celebrat în biserica Sf. Barbara, biserica greco-catolică a tuturor uniţilor încă din vremea monarhiei.
În 1995, Arhiepiscopia de Viena şi Parohia Penzing au pus la dispoziţie, pentru celebrarea serviciilor religioase, biserica Sf. Rochus din 1140-Wien, Penzingerstrasse 70, căreia i s-a dat, în rit răsăritean, hramul „Coborârea Sf. Spirit”. În această Biserică se celebrează, săptămânal, trei servicii în rit latin, iar duminica şi restul programului este rezervat numai pentru comunitatea românească.
(prima parte)
Dipl. Ing. Mihai R. Balomiri
Consilier Parohial