După un pas înapoi făcut în vară, Elena Udrea revine în viaţa politică românească în forţă, candidând pentru şefia PDL. Dacă va convinge cu moţiunea sa, „Noul Partid Democrat Liberal. O Noua Romanie“, atunci Elena Udrea va fi prima femeie lider al unui important partid în România de după 1989. „Ar fi un mare pas înainte pe care l-am face şi o dovadă că mediul politic din România începe să devină mai puţin misogin“, este de părere Elena Udrea. Rolul lui Traian Băsescu după ce acesta nu va mai fi preşedintele României, partidul pe care îl poate concepe drept un posibil aliat electoral, importanţa românilor din diaspora sunt alte subiecte abordate de Elena Udrea în interviul care urmează.
„Candidatura la şefia partidului a venit ca un demers natural“
– Unde aţi dispărut o perioadă şi ce v-a îndemnat să optaţi pentru această revenire în forţă în viaţa politică a PDL-ului?
– În vară, la Convenţia Naţională Extraordinară la care a fost ales Vasile Blaga, s-a luat decizia ca o bună parte a echipei lui Emil Boc să facă un pas în spate. Atunci am renunţat la toate funcţiile din partid, fiind un simplu membru. Cred, însă, că – din postura aceasta – am fost mult mai aspră şi mai credibilă decât oricare dintre cei aflaţi acum în conducerea PDL. O dovadă în acest sens este faptul că scorul meu de la alegerile parlamentare a fost mult mai bun decât al lui Vasile Blaga şi al celorlalţi de la vârful partidului. Candidatura la şefia partidului a venit ca un demers natural, dată fiind situaţia dificilă în care se află PDL acum: un partid care nu are o strategie, debusolat după pierderea alegerilor, timid în raport cu opoziţia şi incapabil să mai comunice cu electoratul propriu. Prin moţiunea cu care candidez la şefia partidului, „Noul Partid Democrat Liberal. O Nouă Românie“, ofer o strategie coerentă partidului de a se reforma, înnoi şi întări din interior şi de a putea câştiga alegerile, redevenind cel mai important partid din România.
„Femeile politician sunt mult mai hotărâte, curajoase şi pricepute decât bărbaţii, pentru simplul fapt că le-a fost mai greu să ajungă unde sunt“
– Candidaţi la şefia PDL, principalul partid de opoziţie. Dacă veţi fi aleasă, veţi deveni prima femeie lider al unui important partid din România post-decembristă. Ce ar trebui şi ce ar putea să aducă nou femeile lansate în viaţa politică?
– Datorită lui Traian Băsescu, Partidul Democrat Liberal a fost cel mai deschis către accesul femeilor în funcţii importante din stat. Roberta Anastase a fost preşedintele Camerei Deputaţilor, al treilea om în stat, au existat o mulţime de miniştri femei, începând cu mine sau Monica Macovei şi continuând cu Sulfina Barbu, Anca Boagiu şi alte doamne. A venit, cred, timpul ca şi partidul să fie condus de cineva din acest grup de politicieni tineri, femei puternice şi foarte eficiente în posturile ocupate. Ar fi un mare pas înainte pe care l-am face şi o dovadă că mediul politic din România începe să devină mai puţin misogin. În ceea ce priveşte promovarea femeilor în viaţa politică s-au făcut paşi importanţi. Mai avem doar două redute de cucerit: funcţia de prim-ministru şi preşedinţia României. Poate că în 2014 este, încă, prea devreme, dar sunt convinsă că, peste circa cinci ani, acest lucru va fi posibil. Pentru că, de cele mai multe ori, femeile politician din România sunt mult mai hotărâte, curajoase şi pricepute decât bărbaţii, pentru simplul fapt că le-a fost mai greu să ajungă unde sunt.
„Prioritatea numărul unu pe care trebuie să o avem este să devenim în sfârşit o forţă de opoziţie credibilă“
– Vorbiţi în recentele luări de poziţie despre trecerea PDL-ului în perioada post-Băsescu. Dacă această perioadă se va instala, unde îl vedeţi pe Traian Băsescu după părăsirea Cotroceniului?
– La momentul la care vorbeam despre epoca post-Băsescu, preşedintele anunţase în repetate rânduri că se retrage după 2014. Iată că, între timp, Traian Băsescu şi-a declarat întoarcerea în politică, iar acesta este un semnal pozitiv extrem de important pentru întreg electoratul de centru-dreapta şi pentru PDL. În mod natural, după ce-şi va încheia mandatul de preşedinte, Traian Băsescu va continua parteneriatul cu PDL. Dacă o va face din interiorul sau din exteriorul partidului, asta nu pot să spun acum. Pe de altă parte, eu cred că sunt singurul candidat la şefia PDL care poate garanta o colaborare eficientă cu actualul preşedinte al României. De altfel şi dumnealui a declarat că posibilităţile de comunicare cu Vasile Blaga şi echipa sa sunt limitate.
– Dacă veţi deveni lider al opoziţiei din România cum aţi descrie relaţiile pe care vi le doriţi cu actualii guvernanţi?
– Prioritatea numărul unu pe care trebuie să o avem este să devenim în sfârşit o forţă de opoziţie credibilă. Să arătăm minciuna şi impostura USL, să dovedim că sunt incapabili să guverneze România şi că toate promisiunile lor electorale au fost simple gogoşi vândute oamenilor. În ceea ce priveşte posibile alianţe electorale, apropierea firească ar fi către PNL, pentru că există o compatibilitate doctrinară. Pe cât de firesc ar fi acest lucru, pe atât de imposibil este în condiţiile în care liberalii sunt conduşi de Crin Antonescu, un lider anti-european, un om care a făcut praf statul de drept vara trecută, un personaj politic obsedat de ideea de a ajunge la Cotroceni. Colaborarea cu PNL va putea fi realizată deci abia după ce liberalii îşi vor fi schimbat liderul. În ceea ce priveşte PSD, nu putem vorbi despre o compatibilitate doctrinară, dar putem discuta despre un acord politic pentru realizarea mai multor obiective de reformă a statului începute de Traian Băsescu. Mă gândesc aici la reorganizarea administrativ-teritorială, revizuirea Constituţiei sau Legea Sănătăţii. Toate sunt proiecte importante asupra cărora poate exista un consens politic şi o acţiune unitară a PSD şi PDL.
„Îmi propun să reluăm legăturile cu românii care trăiesc în afara ţării“
– Cei mai numeroşi dintre cititorii revistei noastre sunt românii din diaspora. Ce planuri aveţi pentru această numeroasă categorie de români?
– Diaspora a reprezentat întotdeauna un punct de interes al preşedintelui Traian Băsescu, al Guvernului Boc şi al PDL. Pentru că acolo sunt români care au avut curajul să-şi ia soarta în propriile mâini şi să lupte pentru o viaţă mai bună. Sunt oameni care împărtăşesc mult mai mult valorile democraţiei europene. Sunt oameni care mereu au fost alături de noi, dovadă fiind voturile pe care ni le-au acordat atât nouă, celor din PDL, cât mai ales lui Traian Băsescu. Eu nu uit faptul că, dacă românii din diaspora nu votau într-un număr atât de mare în 2009, probabil că România se întorcea de mult timp într-o epocă roşie. Atunci când voi ajunge preşedinte al PDL îmi propun să reluăm legăturile cu românii care trăiesc în afara ţării. Pe de o parte pentru că sunt oameni foarte bine pregătiţi şi cu o altă viziune, care ne pot ajuta foarte mult în dezvoltarea României aşa cum o vrem cu toţii. Dacă n-ar fi fost românii care muncesc peste graniţe, spre exemplu, cu siguranţă ţara nu ar fi putut trece prin grava criză economică a ultimilor ani. Pe de altă parte eu cred că, la un moment dat, mulţi dintre cei care se află astăzi în străinătate se vor întoarce în ţara pe care o iubesc, iar noi trebuie să fim capabili să-i primim cu braţele deschise şi să-i ajutăm să pună în aplicare aici ce au văzut acolo. Promisiunea pe care aş face-o din postura de preşedinte al PDL este aceea că ne vom lupta pentru ca părerile şi opiniile lor să conteze în ţară. Vocea lor să se facă auzită aşa cum trebuie şi aşa cum merită. Ne vom bate, deci, cu USL pentru a introduce în sfârşit posibilitatea votului prin corespondenţă. E un obiectiv politic pe care ni-l vom asuma şi pe care vrem să-l punem în practică până în 2014, la prezidenţiale.
– Un mesaj pentru românii din diaspora?
– Mi-aş dori ca românii din diaspora să aibă o viaţă mai uşoară decât mulţi dintre românii din ţară. La fel cum mi-aş dori să-i văd pe mulţi dintre ei întorşi în România, cu experienţa din străinătate şi cu dorinţa de a schimba ţara în bine. Avem nevoie de ei şi sunt convinsă că pot reprezenta unul dintre motoarele dezvoltării ţării pe mai departe. Le doresc să aibă suficientă iubire şi încredere în capacitatea României de a creşte şi de a se dezvolta. E important să-i avem în continuare alături de noi pe românii din diaspora, să nu se înstrăineze.
